Fabule
Nenorocita privighitoare Cînta-n pădure a ei durere, Natura-ntreagă da ascultare, Tot împrejuru-i era tăcere. Alții în locu-mi ar descri poate Acele tonuri neimitate, Glasul acela-nmlădiitor, Ce c-o-ntorsură lină, ușoară, Treptat …
Cînd s-au liberat țiganii, în anul de la Hristos O mie și … nu știu cîte, unul din ei, omenos, Vru și el să libereze pe un porc ce el …
Un măgar văzu odată P-al său stăpîn că dormea, Și s-apropie îndată Binișor a-l mîngîia. Dar să știți că dinainte Era trist și supărat, Căci vedea cu ce cuvinte Mîngîia …
Un vulpoi cuprins de boală, La putere foarte prost, Însă învăţat în şcoală, Logica ştiind de rost, Făcu plan ca să vorbească Şi să predice-n pustii; Se silea să dovedească, …
„Ce bine au să meargă trebile în pădure, Pe împăratul tigru când îl vom răsturna Şi noi vom guverna – Zicea unei vulpi ursul – c-oricine o să jure Că …
Ion prinse un uliu şi, ducându-l acasă, Îl legă cu o sfoară, Lângă coteţ afară. De o vecinătate aşa primejdioasă Găini, cocoşi şi gâşte întâi se îngroziră, Dar cu-ncetul, cu-ncetul …
Un şoarece de neam, şi anume Raton, Ce fusese crescut su’ pat la pension, Şi care în sfârşit, după un nobil plan, Petrecea retirat într-un vechi parmazan, Întâlni într-o zi …
Filomela drăgăstoasă Văzând vremea cea frumoasă, Zile dulci de fericiri, Povestea cu întristare La eho răscântătoare Tristele-i nenorociri. Atunci însă deodată Un păun i se arată (Domn era într-acel loc). …
O cântăreaţă privighetoare, De mică prinsă, stă la închisoare, Şi colivia i-era locaş. Vreme la mijloc multă trecuse, Dar ea să uite tot nu putuse De unde-a luat-o omul vrăjmaş. …
Lăsând a sa colivie, În pădure vru să vie Papagalu-a se plimba; Şi îndată ce ajunse Să judece el se puse Păsările ce cânta. Că deloc nu suie bine, Că …
În nişte fabule un poet scrie Că Nebunia şi pruncu-Amor Se jucau singuri pe o câmpie, În primăvara vieţii lor. Ştiţi că copiii cu înlesnire Găsesc sujeturi de neunire; Ei …
Fiu al unui berbece care de mult murise, Un miel se bolnăvise, Muşcând din întâmplare O-nveninată floare Sau iarbă, nu să ştie; Destul că a lui moarte Nu mai era …