Mângâiere

O babă chioară-aşează tingirea cu păsat
Pe-o pirostie şchioapă… Fiertura-n foc a dat…
Şi scuipă biata babă, şi blestemă, se-nchină:
„Spurcatu!… Necuratu…” (El singur e de vină!)
Morala
Spre mângâiere – adeseori
Ne trebuiesc… instigatori.