\u00centr-o tar\u0103 oarecare, un soldat slujea \u00een garda de cavalerie a regelui. Dup\u0103 dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani de slujb\u0103 statornic\u0103 \u015fi credincioas\u0103, regele a poruncit s\u0103 fie l\u0103sat la vatr\u0103 \u015fi s\u0103 i se dea, drept r\u0103splat\u0103, calul pe care \u00eel ingrijise \u015fi-l c\u0103l\u0103rise c\u00e2t fusese \u00een slujb\u0103.
\n\u015ei-a luat soldatul r\u0103mas-bun de la prietenii s\u0103i \u015fi a pomit c\u0103tre cas\u0103. A mers el o zi, dou\u0103, trei… A trecut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, au trecut ou\u0103; \u00een cea de-a treia i se ispr\u0103viser\u0103 banii \u015fi nu mai avea cu ce s\u0103 cumpere hran\u0103 nici pentru el, nici pentru cal, iar p\u00e2n\u0103 acas\u0103 mai era departe. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 treaba nu-i a bun\u0103 \u015fi c\u0103 a \u00eenceput s\u0103-l chinuie foamea, se uit\u0103 cu b\u0103gare de seam\u0103 \u00een jur \u015fi z\u0103ri un castel impun\u0103tor.
\n\u2014 Ce-ar fi s\u0103 m\u0103 abat pe-acolo? se g\u00e2ndi el. Poate m\u0103car pentru o vreme mi-ar da o slujb\u0103, s\u0103 mai c\u00e2\u015ftig un ban!
\nA \u00eendreptat calul spre castel, a intrat \u00een curte, a dus calul la grajd, i-a dat s\u0103 rumege, lar el s-a dus s\u0103-i caute pe st\u0103p\u00e2ni. A intrat \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere uria\u015f\u0103, unde era \u00eentins\u0103 o mas\u0103 mare, cu tot felul de bun\u0103t\u0103ti pe ea: \u015fi bucate alese, \u015fi b\u0103uturi fine, tot ce-ti poftea inima. Soldatul a m\u00e2ncat, a b\u0103ut, apoi \u015fi-a zis \u00een g\u00e2nd: \u201eN-ar fi r\u0103u s\u0103 trag \u0219i un pui de somn!”.
\nDeodat\u0103, \u00een \u00eenc\u0103pere a intrat o ursoaic\u0103.
\n\u2014 Nu te teme de mine, voinicule! Ai nimerit aici la bine: nu sunt o ursoaic\u0103 rea, a\u015fa cum par, ci o frumoas\u0103 printes\u0103, vr\u0103jit\u0103. Dac\u0103 vei fi \u00een stare s\u0103 \u00eennoptezi aici trei nopti, vraja se va desface, eu am s\u0103 redevin prin\u021bes\u0103 \u015fi am s\u0103 m\u0103 m\u0103rit cu tine.
\nSoldatul s-a \u00eenvoit, ursoaica a ie\u015fit \u015fi l-a l\u0103sat singur. Deodat\u0103 a fost cuprins de o mare triste\u021be, c\u0103-i pierise \u015fi cheful de viat\u0103. \u015ei, cu c\u00e2t trecea timpul, cu at\u00e2t triste\u021bea devenea mai mare. Dac\u0103 n-ar fi fost vinul, n-ar fi \u00eendurat, poate, nici m\u0103car o singur\u0103 noapte.
\n\u00cen cea de-a treia zi, a sim\u021bit c\u0103 nu mai poate \u015fi c\u0103 ar trebui s\u0103 lase totul balt\u0103 \u015fi s\u0103 fug\u0103 din castel. Numai c\u0103, oric\u00e2t s-a chinuit el \u015fi s-a zb\u0103tut, n-a putut g\u0103si ie\u015firea. De voie, de nevoie, a trebuit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103.
\nA dormit \u00een castel \u015fi a treia noapte. A doua zi de diminea\u0163\u0103, a venit la el preafrumoasa printes\u0103, i-a multumit pentru fapta sa \u015fi i-a spus s\u0103 se g\u0103teasc\u0103 de nunt\u0103. S-au cununat, au f\u0103cut nunta \u015fi au \u00eenceput s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 f\u0103r\u0103 griji.
\nDup\u0103 un timp \u015fi-a adus aminte soldatul de cas\u0103 \u015fi a dorit s\u0103 se duc\u0103 \u00eentr-acolo. Prin\u021besa a \u00eenceput s\u0103 se roage de el:
\n\u2014 R\u0103m\u00e2i aici! Nu pleca! Ce nu-\u021bi place aici?
\nOric\u00e2t s-a muncit, tot n-a izbutit s-o scoat\u0103 la cap\u0103t cu el.
\nLa desp\u0103r\u0163ire i-a dat so\u021bului un s\u0103cule\u021b cu seminte \u015fi i-a spus:
\n\u2014 Pe drumul pe care vei merge, s\u0103 arunci de o parte \u015fi de alta aceste semin\u021be: unde vor c\u0103dea ele, acolo se vor \u00een\u0103l\u021ba, \u00een aceea\u015fi clip\u0103, copaci \u00eenc\u0103rca\u021bi de poame bogate, cu felurite p\u0103s\u0103ri c\u00e2nt\u00e2nd prin ramuri \u015fi cu motani \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi, de peste m\u0103ri, care vor spune pove\u015fti.
\nA \u00eenc\u0103lecat bunul voinic pe calul d\u0103ruit de rege pentru credin\u021ba cu care \u00eel slujise \u015fi s-a a\u015fternut la drum. Pe unde mergea, \u00eempr\u0103\u015ftia \u00eentr-o parte \u015fi-n alta semin\u021bele date de prin\u021bes\u0103, \u015fi \u00een urma lui cre\u015fteau p\u0103duri.
\nA mers el o zi, dou\u0103, trei \u015fi a v\u0103zut o caravan\u0103 oprit\u0103 \u00een c\u00e2mp, pe iarb\u0103 negustori care st\u0103teau \u015fi jucau c\u0103rti, iar l\u00e2ng\u0103 ei un ceaun.
\nCu toate c\u0103 sub ceaun nu ardea focul, acolo fierbea ceva.
\n\u2014 Ce minun\u0103\u0163ie! \u00ee\u015fi zise soldatul. Nu se vede foc, dar fierbe. Ia s\u0103 m\u0103 uit eu mai bine!
\n\u015ei-a strunit calul \u015fi s-a apropiat de negustori.
\n\u2014 Ziua bun\u0103, cinsti\u021bi boieri!
\n\u00cens\u0103 aceia nu erau negustori, ci necura\u0163i.
\n\u2014 E bun\u0103 gluma voastr\u0103: ceaunul f\u0103r\u0103 foc, dar fierbe! Eu am ceva \u015fi mai \u015fi!
\nA scos din s\u0103cule\u0163 o s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 \u015fi a aruncat-o pe p\u0103m\u00e2nt. \u00cen aceea\u015fi clip\u0103 s-a \u00een\u0103l\u021bat un copac uria\u015f cu poame scumpe \u00een el, cu p\u0103s\u0103ri felurite care ciripeau de zor \u015fi cu motani de peste m\u0103ri care spuneau pove\u015fti.
\nDup\u0103 aceast\u0103 isprav\u0103, necura\u0163ii l-au recunoscut.
\n\u2014 A, \u0103sta-i cel care a sc\u0103pat-o de vraj\u0103 pe printes\u0103! \u015fu\u015fotir\u0103 \u00eentre ei. S\u0103-i d\u0103m fiertur\u0103, s\u0103 doarm\u0103 o jum\u0103tate de an!
\nAu \u00eenceput s\u0103-l cinsteasc\u0103 \u015fi i-au dat s\u0103 bea fietura fermecat\u0103. Soldatul a c\u0103zut \u00een iarb\u0103 \u015fi a adormit bu\u015ftean, iar necura\u021bii \u015fi caravana lor s-au f\u0103cut nev\u0103zu\u0163i pe dat\u0103.
\nNu mult timp dup\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u0103mplare, prin\u021besa a ie\u015fit \u00een gr\u0103din\u0103 s\u0103 se plimbe \u015fi a v\u0103zut c\u0103 v\u0103rfurile copacilor \u00eencepuser\u0103 s\u0103 se usuce.
\n\u2014 Nu-i a bine! i\u015fi zise ea. Se vede c\u0103 i s-a \u00eent\u0103mplat ceva r\u0103u so\u021bului meu. Au trecut deja trei luni de c\u00e2nd a plecat. Ar cam fi timpul s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, dar el nici vorb\u0103!<\/p>\n
S-a g\u0103tit prin\u021besa de drum \u015fi a plecat \u00een c\u0103utarea lui. Mergea pe acela\u015fi drum pe care plecase soldatul. De ambele p\u0103r\u021bi erau p\u0103duri cu pomi \u00een care c\u00e2ntau felurite p\u0103s\u0103ri, iar motanii de peste m\u0103ri spuneau pove\u015fti.
\nA ajuns la locul unde nu mai erau copaci: drumul \u015ferpuia prin c\u00e2mp deschis.
\n\u2014 Unde a putut s\u0103 dispar\u0103? C\u0103 doar n-a intrat \u00een p\u0103m\u00e2nt!
\nC\u00e2nd s-a uitat mai bine, a v\u0103zut c\u0103 \u00eentr-un loc, mai departe de drum, se \u00een\u0103l\u021ba un copac la fel cu aceia pe l\u00e2ng\u0103 care trecuse, iar la umbra lui dormea so\u021bul ei iubit.
\nA fugit \u00eentr-un suflet p\u00e2n\u0103 acolo, a \u00eenceput s\u0103-l zg\u00e2l\u021b\u00e2ie \u015fi s\u0103-l \u00eenghionteasc\u0103 pentru a-l trezi, dar el \u2014 nimic! A \u00eenceput s\u0103-l ciupeasc\u0103, s\u0103-l \u00een\u021bepe cu acul, \u00eens\u0103 el r\u0103m\u00e2nea nemi\u015fcat.
\nAtunci prin\u021besa, m\u00e2nioas\u0103, l-a blestemat:
\n\u2014 Somnoros netrebnic! S\u0103 te ia v\u00e2ntul turbat \u015fi s\u0103 te duc\u0103 \u00eentr- un loc ne\u015ftiut!
\nNici n-a apucat ea s\u0103 termine de rostit blestemul, c\u0103 s-a iscat un v\u00e2nt n\u0103prasnic, care l-a luat \u00een v\u00e2rtejul s\u0103u pe soldat \u015fi l-a dus departe de ochii prin\u021besei. T\u00e2rziu \u015fi-a dat ea seama ce a f\u0103cut, a izbucnit \u00een lacrimi, a f\u0103cut cale \u00eentoars\u0103 \u015fi a tr\u0103it singur\u0103-singuric\u0103.<\/p>\n
V\u00e2ntul l-a purtat pe bietul soldat departe-departe, peste m\u0103ri \u015fi \u021b\u0103ri, \u00een cea de-a treizecea \u00eemp\u0103r\u0103tie, \u015fi l-a l\u0103sat pe o limb\u0103 \u00eengust\u0103 de nisip, \u00eentre dou\u0103 m\u0103ri. Locul era a\u015fa de str\u00e2mt, \u00eenc\u00e2t dac\u0103 se \u00eentorcea pe partea dreapt\u0103 sau pe cea st\u00e2ng\u0103, ajungea \u00een mare \u015fi se \u00eeneca.
\nA dormit bunul viteaz o jum\u0103tate de an, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi mi\u015fte m\u0103car un deget. C\u00e2nd s-a trezit, a s\u0103rit \u00een picioare \u015fi a v\u0103zut de-o pane \u015fi de alta valuri \u00eenspumate \u015fi nimic altceva.
\n\u2014 Prin ce minune oi fi ajuns eu aici? se \u00eentreb\u0103 soldatul \u00een sinea lui. Cine m-o fi adus aici?
\nA pornit-o de-a lungul \u021b\u0103rmului \u015fi a ajuns la o insul\u0103. Pe insula aceea era un munte \u00eenalt \u015fi abrupt, ating\u00e2nd norii cu v\u00e2rful, iar pe munte st\u0103tea un pietroi uria\u015f. S-a apropiat el de acel munte \u015fi a v\u0103zut trei draci care se b\u0103teau. Erau to\u021bi \u00eens\u00e2ngera\u021bi, iar \u00een jur zburau smocuri de p\u0103r.
\n\u2014 Opri\u0163i-v\u0103, blestema\u0163ilor! Pentru ce v\u0103 bate\u0163i?
\n\u2014 S\u0103 vezi, zise unul. De trei zile ne-a murit tat\u0103l \u015fi a l\u0103sat \u00een urma lui trei obiecte magice: un covor zbur\u0103tor, o pereche de cizme fermecate care alearg\u0103 singure c\u00e2nd le \u00eencal\u021bi \u015fi c\u0103ciula fermecat\u0103, care te face nev\u0103zut c\u00e2nd o pui pe cap, iar noi nu ne descurc\u0103m s\u0103 le \u00eemp\u0103r\u021bim \u00eentre noi.
\n\u2014 Ei, blestema\u021bilor! \u015ei de la ni\u015fte fleacuri ca astea v-a\u021bi luat la b\u0103taie? Dac\u0103 vre\u021bi, vi le \u00eempart eu. O s\u0103 fi\u021bi mul\u0163umi\u021bi to\u0163i trei. N-am s\u0103-l p\u0103gubesc pe niciunul!
\n\u2014 Bine, omule! F\u0103 tu \u00eemp\u0103r\u021beala!
\n\u2014 Da\u021bi fuga prin p\u0103durile de pini, aduna\u0163i cam c\u00e2te o sut\u0103 de puduri de r\u0103\u015fin\u0103 fiecare \u015fi aduce\u0163i-o aici!
\nDracii au fugit prin p\u0103duri, au adunat trei sute de puduri de r\u0103\u015fin\u0103 \u015fi au adus-o soldatului.
\n\u2014 Acum aduce\u0163i din iad cel mai mare cazan.
\nDracii au adus un cazan uria\u015f, \u00een care \u00eenc\u0103peau cam patruzeci de butoaie, \u015fi au pus \u00een el toat\u0103 r\u0103\u015fina.
\nSoldatul a f\u0103cut focul sub cazan \u015fi, de \u00eendar\u0103 ce s-a topit r\u0103\u015fina, le-a poruncit dracilor s\u0103 care cazanul \u00een v\u00e2rful muntelui \u015fi s-o \u00eempr\u0103\u015ftie peste tot, de jos p\u00e2n\u0103 sus.
\nDracii au f\u0103cut c\u00e2t ai clipi din ochi ce le-a poruncit soldatul.
\n\u2014 Acum, le zise el dracilor, da\u0163i br\u00e2nci pietroiului \u0103stuia, s\u0103 se rostogoleasc\u0103 la vale. Care din voi o s\u0103-l ajung\u0103 din urm\u0103 primul, acela va avea voie s\u0103-\u015fi aleag\u0103 unul din cele trei obiecte fermecate. Cel care va ajunge al doilea, va alege unul din cele dou\u0103 obiecte r\u0103mase, iar ultimul obiect s\u0103-i revin\u0103 celui care va ajunge al treilea.
\nDracii au dat br\u00e2nci pietroiului \u015fi el a pornit-o la vale cu o iu\u0163eal\u0103 ne\u00eenchipuit\u0103. Dracii s-au luat dup\u0103 el. Unul din ei a ajuns bolovanul din urm\u0103 \u015fi era gata s\u0103-l ating\u0103 cu m\u00e2na, dar pietroiul l-a \u00eempins \u00een r\u0103\u015fin\u0103. Apoi al doilea drac a ajuns la pietroi, apoi cel de-al treilea. To\u0163i au p\u0103\u0163it \u00eens\u0103 la fel: s-au lipit de r\u0103\u015fin\u0103 \u015fi nu s-au mai putut mi\u015fca.
\nSoldatul a luat sub bra\u021b cizmele fermecate \u015fi c\u0103ciula care \u00eel f\u0103cea nev\u0103zut pe cel ce \u015fi-o punea pe cap, a urcat pe covorul zbur\u0103tor \u015fi a plecat \u00een c\u0103utarea \u0163\u0103rii sale.
\nA zburat el ce a zburat, p\u00e2n\u0103 a v\u0103zut o izb\u0103. A cobor\u00e2t \u015fi a intrat. \u00cen\u0103untru era Baba Iaga Picior de Os, b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 din\u0163i.
\n\u2014 Bun\u0103, bunicu\u0163o! Spune-mi, cum pot s-o g\u0103sesc pe frumoasa mea prin\u0163es\u0103?
\n\u2014 Nu \u015ftiu, dragule. N-am v\u0103zut-o niciodat\u0103 \u015fi nici n-am auzit de ea. Dar du-te peste nu \u015ftiu c\u00e2te m\u0103ri \u015fi \u0163\u0103ri, la sora mea cea mijlocie. Ea \u015ftie mai multe dec\u00e2t mine. Poate \u0163i-o spune ea!
\nSoldatul s-a a\u015fezat pe covorul fermecat \u015fi \u015fi-a luat zborul. A trebuit s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 mult prin lumea larg\u0103. C\u00e2nd i se f\u0103cea foame, cobora pe p\u0103m\u00e2nt \u00een vreun ora\u015f, \u00ee\u015fi punea c\u0103ciula fermecat\u0103, se f\u0103cea nev\u0103zut, intra \u00een pr\u0103v\u0103lii \u015fi-\u015fi lua de acolo tot ce-i poftea inima. Se \u00eentorcea apoi la covor, se a\u015feza pe el \u015fi-\u015fi lua zborul. \u00centr-un t\u00e2rziu a ajuns la o alt\u0103 izb\u0103. A intrat \u015fi a v\u0103zut-o pe Baba Iaga Picior de Os, sora mijlocie a celei dint\u00e2i. Era b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 din\u021bi.
\n\u2014 Bun\u0103 ziua, bunicu\u0163o! Nu \u015ftii cumva unde a\u015f putea s-o g\u0103sesc pe frumoasa mea prin\u0163es\u0103?
\n\u2014 Nu, dragule! Nu \u015ftiu. Dar du-te peste at\u00e2tea m\u0103ri \u015fi \u0163\u0103ri, acolo unde tr\u0103ie\u015fte sora mea mai mare. Poate c\u0103 \u015ftie ea.
\n\u2014 Ah, baborni\u0163\u0103 ur\u00e2t\u0103! De at\u00e2\u0163ia ani tr\u0103ie\u015fti pe lume, c\u0103 \u015fi din\u021bii i-ai pierdut pe to\u0163i, dar nu \u015ftii nimic bun!
\nS-a a\u015fezat pe covor \u015fi a plecat mai departe, spre sora cea mare a Babei Iaga. A c\u0103l\u0103torit mult, mult de tot, p\u00e2n\u0103 cand a ajuns la cap\u0103tul lumii. Acolo a v\u0103zut o izb\u0103, iar mai departe nu mai era niciun drum, doar \u00eentuneric bezn\u0103.
\n\u201eDac\u0103 nici aici nu aflu nimic, n-am unde s\u0103 m\u0103 mai duc”, \u00ee\u015fi zise el. Intr\u0103 \u00een izb\u0103 \u015fi d\u0103du cu ochii de Baba Iaga Picior de Os, b\u0103tr\u00e2n\u0103, c\u0103runt\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 niciun dinte \u00een gur\u0103.
\n\u2014 Bun\u0103 vreme, bunicu\u021bo! Spune-mi, unde s\u0103-mi caut prin\u021besa?
\n\u2014 A\u015fteapt\u0103 putin! Am s\u0103 chem la mine v\u00e2nturile \u015fi am s\u0103 le \u00eentreb, c\u0103ci ele b\u00e2ntuie prin toat\u0103 lumea \u015fi ar trebui s\u0103 \u015ftie unde st\u0103 ea acum.
\nA ie\u015fit \u00een pridvor, a strigat cu glas tun\u0103tor \u015fi a scos un \u015fuierat haiducesc. Deodat\u0103 s-au pornit din toate p\u0103r\u021bile v\u00e2nturi n\u0103prasnice, mai-mai s\u0103 d\u0103r\u00e2me c\u0103su\u021ba.
\n\u2014 Mai \u00eencet, mai \u00eencet! s-a r\u0103stit la ele Baba Iaga.
\nDe \u00eendat\u0103 ce s-au adunat toate v\u00e2nturile, Baba Iaga a \u00eenceput s\u0103 le \u00eentrebe:
\n\u2014 V\u00e2nturile mele n\u0103prasnice! B\u00e2ntui\u021bi prin toat\u0103 lumea \u015fi nu se poate s\u0103 n-o fi v\u0103zut pe undeva pe frumoasa prin\u021bes\u0103.
\n\u2014 Nu, n-am v\u0103zut-o nic\u0103ieri, i-au r\u0103spuns v\u00e2nturile \u00eentr-un glas.
\n\u2014 Dar sunte\u021bi toate aici? \u00eentreb\u0103 Baba Iaga.
\n\u2014 Toate, afar\u0103 numai de v\u00e2ntul de miaz\u0103zi.
\nNu dup\u0103 mult\u0103 vreme a sosit \u00een zbor \u015fi v\u00e2ntul de miaz\u0103z. B\u0103tr\u00e2na l-a \u00eentrebat:
\n\u2014 Pe unde mi-ai umblat p\u00e2n\u0103 acum? \u00cencepusem deja s\u0103-mi pierd r\u0103bdarea a\u015ftept\u00e2ndu-te!
\n\u2014 Sunt vinovat, bunicu\u021b\u0103! Am trecut ni\u021bel \u00een \u021bara cea nou\u0103, unde tr\u0103ie\u015fte frumoasa prin\u021bes\u0103. I-a disp\u0103rut b\u0103rbatul f\u0103r\u0103 veste \u015fi acum o pe\u021besc feluri\u021bi \u021bari, regi \u015fi prin\u021bi.
\n\u2014 \u015ei c\u00e2t de departe e \u021bara cea nou\u0103?
\n\u2014 Merg\u00e2nd pe jos, \u00ee\u021bi trebuie treizeci de ani, pe aripi zbori zece ani, iar dac\u0103 te port eu, ajungi \u00een doar trei ceasuri.
\nCu lacrimi \u00een ochi, soldatul a \u00eenceput s\u0103 se roage de v\u00e2ntul de miaz\u0103zi s\u0103-l poarte p\u00e2n\u0103 \u00een \u021bara cea nou\u0103.
\n\u2014 Te-a\u015f duce, \u00eei r\u0103spunse v\u00e2ntul, numai dac\u0103 mi-i da voie s\u0103 m\u0103 zbengui prin \u021bara ta trei zile \u015fi trei nop\u0163i.
\n\u2014 Po\u0163i s\u0103 te zbengui \u015fi trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni!
\n\u2014 Bine atunci! Las\u0103-m\u0103 s\u0103 m\u0103 odihnesc vreo dou\u0103-trei zile ca s\u0103-mi adun puterile \u015fi, dup\u0103 aceea, pornim la drum.
\nV\u00e2ntul de miaz\u0103zi s-a odihnit, \u015fi-a adunat puterile \u015fi i-a spus soldatului:
\n\u2014 Preg\u0103te\u015fte-te, frate! Acum plec\u0103m! Numai s\u0103 nu te temi. Nu vei p\u0103\u0163i nimic!
\nDintr-odat\u0103 s-a st\u00e2rnit o vijelie \u00eengrozitoare, care l-a luat pe soldat, l-a ridicat \u00een v\u0103zduh p\u00e2n\u0103 la nori, purt\u00e2ndu-l peste mun\u021bi \u015fi ape \u015fi, exact peste trei ceasuri, l-a cobor\u00e2t \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cea nou\u0103, unde tr\u0103ia frumoasa lui prin\u021bes\u0103.
\nLa desp\u0103r\u0163ire, v\u00e2ntul de miaz\u0103zi i-a spus soldatului:
\n\u2014 R\u0103m\u0103i cu bine, bunule viteaz! De drag ce-mi e\u015fti, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu m\u0103 mai zbengui prin \u0163ara ta.
\n\u2014 P\u0103i, cum a\u015fa?
\n\u2014 Dac\u0103 \u00eencep s\u0103-mi fac de cap pe-aici, nu va r\u0103m\u0103ne nicio cas\u0103 \u00een picioare \u00een tot ora\u015ful, iar pomii din gr\u0103dini vor fi smul\u015fi din r\u0103d\u0103cini! Voi \u00eentoarce totul cu josul \u00een sus.
\n\u2014 Bine, mergi s\u0103n\u0103tos \u015fi \u00ee\u021bi mul\u0163umesc din suflet peruru ajutor, a zis soldatul, \u015fi-a pus pe cap c\u0103ciula fermecat\u0103, s-a f\u0103cut nev\u0103zut \u015fi s-a dus la castelul de piatr\u0103 alb\u0103.
\nC\u00e2t lipsise el, to\u021bi copacii din parcul castelului st\u0103tuser\u0103 cu v\u00e2rfurile uscate, dar c\u00e2nd s-a \u00eentors, pe dat\u0103 au \u00eenverzit \u015fi au \u00eenflorit.
\nA intrat \u00een \u00eenc\u0103perea cea mare. Acolo, la o mas\u0103 \u00eentins\u0103, st\u0103teau to\u0163i \u0163arii, regii \u015fi prin\u021bii care veniser\u0103 s-o pe\u0163easc\u0103 pe frumoasa prin\u0163es\u0103. St\u0103teau \u015fi beau vinuri dulci. Cum ducea un pe\u021bitor paharul cu vin la gur\u0103, soldatul d\u0103dea cu pumnul \u015fi-l sp\u0103rgea. To\u0163i oaspetii s-au mirat de cele v\u0103zute, iar frumoasa prin\u0163es\u0103 s-a g\u00e2ndit \u00een aceea\u015fi clip\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 i se fi \u00eentors so\u021bul.
\nA aruncat o privire pe geam \u015fi, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 toate v\u00e2rfurile pomilor au prins via\u0163\u0103, le-a spus pe\u0163itorilor s\u0103i o ghicitoare:
\n\u2014 Am avut un cuf\u0103ra\u015f cu o chei\u0163\u0103 de aur. Chei\u0163a aceea am pierdut-o \u015fi nu mai n\u0103d\u0103jduiam s\u0103 o g\u0103sesc. Dar acum chei\u0163a a ap\u0103rut singur\u0103. Cine va ghici ghicitoarea, cu acela m\u0103 voi m\u0103rita!
\nMult timp \u015fi-au fr\u0103m\u00e2ntat min\u021bile \u0163arii \u015fi prin\u021bii, dar de ghicit n-au putut s\u0103 ghiceasc\u0103. Prin\u021besa zise:
\n\u2014 Arat\u0103-te, prieten drag!
\nSoldatul \u015fi-a scos c\u0103ciula fermecat\u0103, a luat-o pe prin\u0163es\u0103 \u00een bra\u0163e \u015fi a \u00eenceput s-o s\u0103rute.
\n\u2014 \u0102sta-i r\u0103spunsul la ghicitoare! a spus frumoasa prin\u0163es\u0103. Cuf\u0103ra\u015ful sunt eu, iar chei\u0163a de aur este credinciosul meu so\u0163.
\nAu fost nevoi\u0163i pe\u0163itorii s\u0103 plece. S-au \u00eentors cu to\u0163ii la cur\u021bile lor, iar frumoasa prin\u021bes\u0103 \u015fi so\u021bul ei au r\u0103mas s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi avutul s\u0103 \u015fi-l sporeasc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-o tar\u0103 oarecare, un soldat slujea \u00een garda de cavalerie a regelui. Dup\u0103 dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani de slujb\u0103 statornic\u0103 \u015fi credincioas\u0103, regele a poruncit s\u0103 fie l\u0103sat la … <\/p>\n