A fost odat\u0103 ca niciodat\u0103. Au fost odat\u0103 \u015fapte fra\u0163i, \u015fapte Simeoni – fr\u0103\u0163iori, \u015fapte muncitori.
\n\u00centr-o zi, au ie\u015fit c\u00e2te\u015fi\u015fapte pe ogor, la arat, la sem\u0103nat. Tocmai la vremea aceea, trecea pe acolo \u00eemp\u0103ratul \u00eenso\u0163it de sfetnici \u015fi, arunc\u00e2nd el o privire asupra c\u00e2mpului \u015fi v\u0103z\u00e2ndu-i pe cei \u015fapte muncitori, se minun\u0103:
\n– Ce-o mai fi \u015fi asta? zise. Pe un singur ogor, \u015fapte plugari de aceea\u015fi \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi sem\u0103n\u00e2nd leit. S\u0103 afla\u0163i de \u00eendat\u0103 cine sunt muncitorii ace\u015ftia. Slujitorii \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti au dat fuga \u015fi i-au adus \u00een fa\u0163a \u00eemp\u0103ratului pe cei \u015fapte Simeoni-fr\u0103\u0163iori, \u015fapte muncitori.
\n– Ei, \u015fi-acum, f\u0103cu \u00eemp\u0103ratul, s\u0103-mi spune\u0163i: cine sunte\u0163i \u015fi ce \u015fti\u0163i s\u0103 face\u0163i?
\nIar voinicii i-au r\u0103spuns:
\n– Suntem \u015fapte fra\u0163i, \u015fapte Simeoni-fr\u0103\u0163iori, \u015fapte muncitori: Ar\u0103m ogorul p\u0103rintesc, ogorul str\u0103mo\u015fesc \u015fi pe deasupra fiecare din noi cunoa\u015fte o meserie.
\n– Ei, \u00eentreb\u0103 \u00eemp\u0103ratul, cine \u015fi ce meserie cunoa\u015fte?
\nCel mai mare zise:
\n– Eu pot s\u0103 f\u0103uresc din fier \u2014 un st\u00e2lp \u00eenalt p\u00e2n\u0103 \u00een cer.
\nCel de-al doilea zise:
\n– Eu pot s\u0103 m\u0103 urc pe st\u00e2lpul acela, departe, \u00een jur s\u0103 privesc \u015fi tot ce se-nt\u00e2mpl\u0103 s\u0103 urm\u0103resc.
\n– Eu, zise cel de-al treilea, sunt Simeon-cor\u0103bierul. Cioc-poc \u2014 corabie me\u015fteresc, peste m\u0103ri pornesc, ba \u015fi sub ap\u0103 plutesc.
\n– Eu, zise al patrulea, sunt Simeon-arca\u015ful. Cu arcul dobor \u2014 musca din zbor.
\n– Eu, al cincilea zise, sunt Simeon-astrologul. Stelele \u015ftiu num\u0103ra \u015fi nu-mi scap\u0103 nici una.
\n– Eu, al \u015faselea zise, sunt Simeon-plugarul. \u00centr-o singur\u0103 zi, de-arat-am arat, de sem\u0103nat-am sem\u0103nat \u015fi gr\u00e2ul l-am adunat.
\n– Dar tu cine e\u015fti? \u00eel \u00eentreb\u0103 \u00eemp\u0103ratul pe cel mai mic dintre Simeoni.
\n– Eu, m\u0103rite \u00eemp\u0103rat \u015fi p\u0103rinte, c\u00e2nt \u015fi joc, din fluier \u00eei zic cu foc.
\nAtunci, unul dintre sfetnici s\u0103ri cu gura: \u201eOh, m\u0103rite \u00eemp\u0103rat \u015fi p\u0103rinte! De muncitori avem nevoie. Dar pe \u0103sta, ce \u015ftie doar c\u00e2nta \u015fi juca, porunce\u015fte a-l alunga. C\u0103 el de poman\u0103 p\u00e2inea ne-o va m\u00e2nca, cvasul * ni-l va bea”.
\n– C\u0103 bine zici, \u00eencuviin\u0163\u0103 \u00eemp\u0103ratul.
\nDar cel mai mic dintre Simeoni f\u0103cu o plec\u0103ciune \u00een fa\u0163a \u00eemp\u0103ratului \u015fi zise:<\/p>\n
– \u00ceng\u0103duie, m\u0103rite \u00eemp\u0103rat \u015fi p\u0103rinte, s\u0103-mi ar\u0103t me\u015fte\u015fugul: s\u0103 c\u00e2nt, s\u0103 joc, din fluier s\u0103-i zic cu foc. Preafrumoasa Elena darurile le lu\u0103 \u015fi-ndelung le cercet\u0103. Iar sfetnicul cel r\u0103u \u00eei tot \u015foptea la ureche: * Cvas – b\u0103utur\u0103 r\u0103coritoare cu gust acri\u015for, preparat\u0103 prin fermentare din fructe, p\u00eeine \u015fi mal\u0163 (n. t.).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" A fost odat\u0103 ca niciodat\u0103. Au fost odat\u0103 \u015fapte fra\u0163i, \u015fapte Simeoni – fr\u0103\u0163iori, \u015fapte muncitori. \u00centr-o zi, au ie\u015fit c\u00e2te\u015fi\u015fapte pe ogor, la arat, la sem\u0103nat. Tocmai la vremea … <\/p>\n
\n– Bine, fie, zise \u00eemp\u0103ratul, c\u00e2nt\u0103-ne ceva, \u00eenainte de-a pleca, \u015fi-apoi, \u015fterge-o din \u00eemp\u0103r\u0103tia mea.
\n\u015ei, pe dat\u0103, cel mai mic dintre Simeoni lu\u0103 un fluier din coaj\u0103 de mesteac\u0103n \u015fi \u00eencepu s\u0103-i zic\u0103 un c\u00e2ntec rusesc, un c\u00e2ntec de joc. \u015ei toat\u0103 mul\u0163imea s\u0103 joace porni, sprintene picioare \u00een hor\u0103 \u00ee\u015fi roti! Juca \u015fi \u00eemp\u0103ratul, jucau \u015fi boierii, jucau \u015fi str\u0103jile. P\u00e2n\u0103 \u015fi caii se-av\u00e2ntar\u0103 la joc. \u00cen grajduri, vacile b\u0103teau tactul pe loc. Coco\u015fii, g\u0103inile jucau laolalt\u0103, cu foc.
\nDar cel mai tare \u015fi mai tare dintre to\u0163i juca sfetnicul \u00eemp\u0103r\u0103tesc. Curgea sudoarea de pe el \u015firoaie \u015fi barba i se-nvolbura \u015fi lacrimi fa\u0163a c\u0103-i uda.
\n\u015ei-atunci \u00eemp\u0103ratul se r\u0103sti:
\n– Ispr\u0103ve\u015fte cu c\u00e2ntatul! Nu mai pot s\u0103 joc, n-am putere deloc.
\nIar cel mai mic dintre Simeoni zise:
\n– Odihniti-v\u0103, oameni buni, numai tu, sfetnicule, pentru limba-\u021bi ascu\u021bit\u0103 \u015fi privirea-\u021bi otr\u0103vit\u0103, stai \u015fi mai joac\u0103 oleac\u0103.
\n\u015ei a\u015fa, toti ceilalti se lini\u015ftir\u0103 \u2014 doar sfetnicul cu pricina juca mai departe. \u015ei at\u00e2t a tot jucat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd jos a picat. St\u0103tea pe p\u0103m\u00e2nt culcat, ca pe\u015ftele pe uscat. Abia atunci cel mai mic dintre Simeoni \u00ee\u015fi puse fluierul deoparte.
\n– \u0102sta, zise el, \u00eemi e me\u015fte\u015fugul.
\n\u00cemp\u0103ratul r\u00e2se, \u00eens\u0103 sfetnicul cel r\u0103u jur\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune. Dar \u00eemp\u0103ratul porunci pe loc:
\n– Ei, cel mai mare dintre Simeoni, arat\u0103-ti \u015fi tu me\u015fte\u015fugul.
\nCel mai mare dintre Simeoni lu\u0103 un ciocan de cinsprezece puduri \u015fi-ndat\u0103 f\u0103uri din fier un st\u00e2lp \u00eenalt p\u00e2n\u0103 la cer.
\nCel de-al doilea Simeon \u00een v\u00e2rful st\u00e2lpului se sui \u015fi prinse \u00een jur a privi.
\n\u00cemp\u0103ratul \u00eei strig\u0103 de jos:
\n– Haide, spune, ce vezi?
\nIar al doilea Simeon r\u0103spunse:
\n– V\u0103d pe mare cor\u0103bii plutind, v\u0103d pe ogoare gr\u00e2ul unduind.
\n– \u015ei mai ce?
\n– V\u0103d, pe Marea-Okean, pe insula Buian, \u00eentr-un palat de aur, pe Preafrumoasa Elena \u2014 la fereastr\u0103 \u015fez\u00e2nd, covor de m\u0103tas\u0103 \u0163es\u00e2nd.
\n– \u015ei cum ti se pare? mai \u00eentreb\u0103 \u00eemp\u0103ratul.
\n– E-at\u00e2t de frumoas\u0103, cum n-ai putea nici \u00een poveste<\/a> s\u0103 poveste\u015fti \u015fi nici cu pana s\u0103 zugr\u0103ve\u015fti. \u00cen cosita ei str\u0103luce luna, iar fiecare fir de p\u0103r-e-mpodobit cu un m\u0103rg\u0103ritar.
\n\u0218i-atunci \u00eemp\u0103ratul hot\u0103r\u00ee s-o ia de sotie pe Preafrumoasa Elena. \u015ei \u00eencepu s\u0103-\u015fi preg\u0103teasc\u0103 pe\u021bitorii s\u0103 mearg\u0103 la ea. Dar sfetnicul cel r\u0103u \u00eel tot sf\u0103tuia:
\n– M\u0103rite \u00eemp\u0103rat \u015fi p\u0103rinte, trimite-i dup\u0103 Preafrumoasa Elena pe cei \u015fapte Simeoni, de vreme ce sunt me\u015fteri at\u00e2t de iscusi\u021bi. Iar de n-or aduce-o pe preafrumoasa \u0162arevn\u0103, porunce\u015fte, m\u0103ria ta, pe toti s\u0103-i tortureze capetele s\u0103 le reteze.
\n– Bine, fie, o s\u0103-i trimit! zise \u00eemp\u0103ratul.
\n\u015ei le porunci celor \u015fapte Simeoni s\u0103 i-o aduc\u0103 pe Preafrumoasa Elena.
\n– C\u0103 de nu, capul voi reteza, chiar cu m\u00e2na mea! le mai spuse el.
\n\u015ei ce erau s\u0103 fac\u0103? Simeon-cor\u0103bierul lu\u0103 un topor ascutit \u015fi cioc-poc! me\u015fteri o corabie, cu cele de trebuint\u0103 o \u00eenzestr\u0103, scripe\u021bi, funii \u015fi p\u00e2nze \u00eei at\u00e2rn\u0103, \u015fi-apoi s\u0103 pluteasc\u0103 pe ap\u0103 o l\u0103s\u0103. Fur\u0103 \u00eenc\u0103rcate pe corabie bunuri, m\u0103rfuri fel de fel, \u00eens\u0103 \u015fi daruri de mare pre\u0163. \u00cemp\u0103ratul \u00eei porunci sfetnicului celui r\u0103u pe fra\u0163i s\u0103-i \u00eenso\u021beasc\u0103 \u015fi pas cu pas s\u0103-i urm\u0103reasc\u0103. Sfetnicul se f\u0103cu alb ca varul la obraz, dar n-avu \u00eencotro. C\u00e2nd sapi groapa altuia te treze\u015fti singur \u00een ea.
\n\u015ei iat\u0103-i urca\u0163i pe corabie \u2014 p\u00e2nzele se umflar\u0103, valurile se-nvolburar\u0103 \u2014 \u015fi vasul porni spre Marea-Okean, spre insula Buian.
\nDac\u0103 au mers mult, ori pu\u0163in, cine mai \u015ftie? \u015etim doar c\u0103 au ajuns \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia str\u0103in\u0103 pe care o c\u0103utau.
\nVenir\u0103 la Preafrumoasa Elena, \u00eei aduser\u0103 darurile de mare pre\u0163 \u015fi \u00eencepur\u0103 s-o pe\u0163easc\u0103 pentru \u00eemp\u0103rat.<\/p>\n
\n– Nu te duce, Preafrumoas\u0103 Elena: \u00eemp\u0103ratul e b\u0103tr\u00e2n \u015fi ur\u00e2t! \u00cen \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui url\u0103 lupii \u015fi, la tot pasul, te-nt\u00e2lne\u015fti cu ur\u015fii.
\nPreafrumoasa Elena s-a m\u00e2niat \u2014 pe pe\u0163itori i-a alungat.
\n– \u015ei-acum, fr\u0103\u0163iorilor, zise cel mai mic dintre Simeoni, voi pe corabie urca\u0163i, p\u00e2nzele le ridica\u0163i, de drum lung v\u0103 preg\u0103ti\u0163i \u015fi de p\u00e2ine v\u0103-ngriji\u0163i, c\u0103 eu trebuie s\u0103 fac ce-oi face \u015fi s-o aduc pe \u0162arevn\u0103.
\nPe dat\u0103, Simeon-plugarul, \u00eentr-un singur ceas nisipul de pe \u0163\u0103rm \u00eel ar\u0103, secar\u0103 sem\u0103n\u0103, recolta o adun\u0103 \u015fi coapse p\u00e2ine s\u0103 le ajung\u0103 pentru tot drumul. C\u00e2nd corabia era gata de plecare \u00eencepur\u0103 s\u0103-l a\u015ftepte pe cel mai mic dintre Simeoni.
\n\u00cen vremea asta, cel mai mic dintre Simeoni se duse la palat. Acolo, Preafrumoasa Elena la fereastr\u0103 \u015fedea, covor de m\u0103tas\u0103 \u0163esea. Cel mai mic dintre Simeoni se a\u015fez\u0103 pe o banc\u0103, chiar sub fereastr\u0103 \u015fi-ncepu astfel s\u0103 vorbeasa:
\n– E frumos aici la voi, pe Marea-Okean, pe insula Buian, dar \u00een Rusia-mum\u0103 e de o sut\u0103 de ori mai bine! Acolo verzi sunt paji\u015ftile, ablastre-r\u00e2urile. La noi c\u00e2mpiile-s nesf\u00e2r\u015fite, \u00een z\u0103voaie \u2014 mesteceni albesc, iar \u00een lunci flori albastre-nfloresc. La noi zori cu zori se-nt\u00e2lnesc, iar luna din cer \u2014 stelele privegheaz\u0103. La noi roua e dulce ca mierea, parfumat\u0103, iar r\u00e2urile ca argintul lucesc. C\u00e2nd diminea\u0163a iese-n lunca verde vreun p\u0103stor \u015fi c\u00e2nd din fluier prinde a c\u00e2nta cu dor, chiar de nu vrei s\u0103-l \u00eenso\u0163e\u015fti \u2014 \u00een urma lui porne\u015fti…
\n\u015ei, tot atunci, cel mai mic dintre Simeoni prinse \u015fi el s\u0103 c\u00e2nte din fluierul s\u0103u. Preafrumoasa Elena iese pe pragul de aur. Simeon c\u00e2nt\u0103 \u00eenainte, merge prin gr\u0103din\u0103 \u015fi Preafrumoasa Elena dup\u0103 el se \u0163ine. Simeon din gr\u0103din\u0103 iese \u2014 \u015fi ea din gr\u0103din\u0103 iese. Simeon o ia prin lunc\u0103 \u2014 o ia \u015fi d\u00e2nsa prin lunc\u0103. Simeon pe \u0163\u0103rm cu nisip ajunge \u2014 \u015fi ea pe \u0163\u0103rm cu nisip ajunge. Simeon pe corabie s-a suit \u2014 \u015fi ea pe corabie a venit.
\nFra\u0163ii la repezeal\u0103 pode\u0163ul l-au ridicat, corabia-au \u00eenturnat \u015fi pe marea albastr\u0103 au plecat.
\nSimeon \u00eencet\u0103 s\u0103 mai c\u00e2nte din fluier. \u015ei-abia atunci Preafrumoasa Elena se dezmetici \u015fi \u00een jur privi: c\u00e2t vedea cu ochii \u2014 doar Marea-Okean \u015fi foarte departe \u2014 insula Buian. Preafrumoasa Elena se pr\u0103bu\u015fi pe podeaua de pin, sui \u00een ceruri \u2014 stelu\u0163\u0103 albastr\u0103 \u2014 \u015fi-ntre multe alte stele, se pierdu. Dar Simeon-astrologul, \u00een goana mare alerg\u0103, stelele de pe bolt\u0103 le num\u0103r\u0103 \u015fi… g\u0103si steaua cea nou\u0103. \u00cendat\u0103, veni alerg\u00e2nd Simeon-arca\u015ful, el steaua \u0163inti, s\u0103geat\u0103 de aur slobozi. \u015ei steaua se rostogoli, pe podeaua de pin c\u0103zu \u015fi \u00een Preafrumoasa Elena se pref\u0103cu.
\nIar cel mai mic dintre Simeoni i-a spus:
\n– S\u0103 nu fugi de noi, \u021aarevn\u0103., c\u0103 oriunde te-ai ascunde noi te vom afla. Dar dac\u0103 \u0163i-e tare greu s\u0103 vii cu noi, o s\u0103 te ducem \u00eenapoi, n-o s\u0103 ne pese c\u0103 \u00eemp\u0103ratul capetele are s\u0103 ne reteze.
\nPreafrumoasei Elena i se f\u0103cu mil\u0103 de cel mai mic dintre Simeoni:
\n– N-am s\u0103 \u00eeng\u0103dui, Simeon-c\u00e2nt\u0103re\u0163ule, s\u0103 se reteze capul din pricina mea. Mai bine m\u0103 duc la b\u0103tr\u00e2nul \u00eemp\u0103rat.
\n\u015ei iat\u0103 c\u0103 au plutit o zi, \u015fi-au mai plutit \u00eenc\u0103 o zi. Cel mai mic dintre Simeoni \u2014 un pas nu se dep\u0103rta de ea, iar Preafrumoasa Elena ochii de la el nu-\u015fi putea lua.
\nIar sfetnicul cel r\u0103u p\u00e2nde\u015fte \u015fi-o fapt\u0103 cumplit\u0103 ticluie\u015fte.
\n\u015ei iat\u0103-i, sunt aproape de cas\u0103, se \u015fi vede \u0163\u0103rmul. Sfetnicul cel r\u0103u \u00eei chem\u0103 pe punte pe to\u0163i fra\u0163ii \u015fi le d\u0103du o oal\u0103 cu vin dulce:
\n– S\u0103 bem, fra\u0163ilor, pentru meleagurile noastre dragi!
\nFra\u0163ii, \u00eendat\u0103 ce b\u0103ur\u0103 vinul cel dulce, se culcar\u0103 pe punte, care pe unde apuc\u0103 \u015fi se cufundar\u0103 \u00eentr-un somn ad\u00e2nc, foarte ad\u00e2nc. Acum nu-i mai putea trezi nici tunet, nici furtun\u0103, nici lacrim\u0103 de mum\u0103. Vinul acela fusese amestecat cu ierburi adormitoare.
\nNumai Preafrumoasa Elena \u015fi cel mai mic dintre Simeoni nu gustaser\u0103 din vin.
\n\u015ei iat\u0103-i ajun\u015fi pe meleagurile de ba\u015ftin\u0103. Fra\u0163ii mai mari dormeau somn ad\u00e2nc \u015fi-ndelungat. Cel mai mic dintre Simeoni o g\u0103tea \u015fi o preg\u0103tea pe Preafrumoasa Elena, s\u0103 mearg\u0103 la \u00eemp\u0103rat. Pl\u00e2ng am\u00eendoi, \u00een hohote jelesc, s\u0103 se despart\u0103 \u2014 nu doresc. Dar n-au \u00eencotro! Cuv\u00e2ntul nedat e bun de-mb\u0103rb\u0103tat, dar cuv\u00e2ntul dat \u2014 trebuie respectat.
\n\u00cen vremea asta sfetnicul cel r\u0103u d\u0103du fuga la \u00eemp\u0103rat \u015fi-i c\u0103zu la picioare:
\n– M\u0103rite \u00eemp\u0103rat \u015fi p\u0103rinte, cel mai mic dintre Simeoni \u0163i-a pus g\u00e2nd r\u0103u, vrea s\u0103 te omoare, s-o ia el pe \u021aarevn\u0103. Porunce\u015fte s\u0103 fie pus la cazne.
\nDe cum s-au \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u00eemp\u0103ratului, acesta a primit-o cu toate onorurile pe \u0162arevn\u0103 \u015fi a condus-o \u00een palat, iar pe Simeon \u2014 porunc\u0103 s\u0103-l bage la temni\u0163\u0103 a dat.
\nCel mai mic dintre Simeoni striga c\u00e2t \u00eel \u0163inea gura:
\n– Fr\u0103\u0163iorii mei, fr\u0103\u0163iorilor, hei, cei \u015fase Simeoni, ajuta\u0163i-l pe cel mai mic dintre ei!
\nDar fra\u0163ii dormeau somn ad\u00e2nc, foarte ad\u00e2nc.
\nCel mai mic dintre Simeoni \u00een temni\u0163\u0103 fu aruncat, cu lan\u0163uri grele de fier legat.
\nDis-de-diminea\u0163\u0103, \u00een zorii zilei, pe cei mai mic dintre Simeoni \u00eel duser\u0103 la cumplitele cazne. \u0162arevna pl\u00e2ngea, lacrimi c\u00e2t m\u0103rg\u0103ritarul v\u0103rsa. Sfetnicul cel r\u0103u sur\u00e2dea.
\nCel mai mic dintre Simeoni zise:
\n– \u00cemp\u0103rate nemilostiv, \u00eendepline\u015fte-mi, dup\u0103 cum e datina cea veche, ultima dorin\u0163\u0103 dinaintea \u00eeng\u0103duie-mi s\u0103 mai c\u00e2nt pentru ultima oar\u0103 din fluier.
\nSfetnicul cel r\u0103u o \u0163inea tot \u00eentr-un strig\u0103t:
\n– Nu-l l\u0103sa, m\u0103rite \u00eemp\u0103rat \u015fi p\u0103rinte, nu-l l\u0103sa!
\nDar \u00eemp\u0103ratul zise:
\n– Nu pot nesocoti datina str\u0103mo\u015feasc\u0103. Haide, c\u00e2nt\u0103, Simeoane, dar mai repejor, c\u0103, de c\u00e2nd a\u015fteapt\u0103 c\u0103l\u0103ii or fi ostenit, palo\u015fele ascu\u0163ite li s-or fi tocit.
\n\u015ei unde a \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte din fluierul s\u0103u cel mai mic dintre Simeoni! Peste mun\u0163i \u015fi v\u00e2lcele fluieru-i se-auzea.
\n\u015ei fra\u0163il cei mari l-au auzit, din somn s-au trezit, s-au dezmeticit, \u015fi-au zis:
\n– Se vede c\u0103 cel mai mic dintre noi a dat de belea!
\n\u015ei au venit tot \u00eentr-o fug\u0103 cu to\u0163ii, la palatul \u00eemp\u0103r\u0103tesc. De-abia puser\u0103 m\u00e2na c\u0103l\u0103ii pe palo\u015fele lor ascu\u0163ite, vr\u00e2nd s\u0103-i reteze capul lui Simeon, c\u0103, pe nea\u015fteptate venir\u0103 fra\u0163ii lui cei mai mari.
\nEi, pe b\u0103tr\u00e2nul \u00eemp\u0103rat, cu puterea lor cumplit\u0103 l-au \u00eempresurat:
\n– Elibereaz\u0103-l de \u00eendat\u0103 pe mezinul nostru \u015fi d\u0103-i-o \u015fi pe Preafrumoasa Elena!
\n\u00cemp\u0103ratul s-a speriat \u015fi a zis:
\n– Lua\u0163i-v\u0103, fr\u0103\u0163iorilor, mezinul \u015fi, drept adaos, lua\u0163i-o \u015fi pe \u0162arevn\u0103 c\u0103, oricum, mie nu-mi este pe plac. Lua\u0163i-o de-aici c\u00e2t mai degrab\u0103.
\nEhei, \u015fi s-a f\u0103cut un osp\u0103\u0163 de pomin\u0103. De b\u0103ut \u2014 s-a b\u0103ut, de m\u00e2ncat \u2014 s-a m\u00e2ncat, dar \u015fi de c\u00e2ntat \u2014 s-a c\u00e2ntat.
\n\u00centr-un t\u00e2rziu, cel mai mic dintre Simeoni \u015fi-a luat fluierul \u015fi i-a zis una de joc.
\nJuca \u015fi \u00eemp\u0103ratul, juca \u015fi \u0162arevna, jucau \u015fi boierii, jucau \u015fi jup\u00e2ni\u0163ele.
\nP\u00e2n\u0103 \u015fi caii se-av\u00e2ntar\u0103 la joc. \u00cen grajduri, vacile b\u0103teau tactul pe loc. Coco\u015fii, g\u0103inile jucau laolalt\u0103, cu foc.
\nDar cel mai tare \u015fi mai tare dintre to\u0163i juca sfetnicul \u00eemp\u0103r\u0103tesc. \u015ei-at\u00e2t de mult a tot jucat, c\u0103 a c\u0103zut \u015fi duhul \u015fi-a dat.
\nDup\u0103 ce-au jucat la nunt\u0103, fiecare din ei s-a apucat de lucru: Simeon-plugarul, gr\u00e2ul sem\u0103na; Simeon-cor\u0103bierul, pe mare plutea; Simeon-astrologul, stelele num\u0103ra; Simeon-arca\u015ful, Rusia o ap\u0103ra… C\u0103 \u00een Rusia, este destul de lucru pentru to\u0163i.
\nIar cel mai mic dintre Simeoni, c\u00e2ntece c\u00e2nta, din fluier zicea, inimile-nveselea, pe to\u0163i s\u0103 lucreze \u00eei ajuta.<\/p>\n