Era odat\u0103 ca niciodat\u0103 un v\u00e2n\u0103tor tare s\u0103rac. De c\u00e2te ori se ducea \u00een p\u0103dure s\u0103 v\u00e2neze p\u0103s\u0103ri, nu avea noroc \u015fi se \u00eentorcea acas\u0103 cu tolba goal\u0103. Din aceast\u0103 pricin\u0103, lumea \u00eel numea \u201ev\u00e2n\u0103torul cel ghinionist”. A ajuns p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo, c\u0103 nu mai avea nicio coji\u021b\u0103 de p\u00e2ine prin c\u0103mar\u0103 \u015fi niciun b\u0103nu\u0163 \u00een pung\u0103. De trei zile, s\u0103rmanul ghinionist nu mai pusese nimic \u00een gur\u0103. De trei zile r\u0103t\u0103cea prin p\u0103dure, tremur\u00e2nd de frig \u015fi de foame. A ajuns \u00eentr-o poienit\u0103, s-a \u00eentins pe iarb\u0103 \u015fi \u015fi-a \u00eendreptat \u021beava pu\u015ftii c\u0103tre t\u00e2mpl\u0103, cu g\u00e2nd s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t suferin\u0163ei sale, dar a auzit un fo\u015fnet ciudat, ce venea parc\u0103 din iarba deas\u0103, \u015fi s-a oprit. S-a ridicat, s-a apropiat de locul de unde venea fo\u015fnetul, s-a aplecat \u015fi a v\u0103zut c\u0103 iarba deas\u0103 ascundea o pr\u0103pastie ad\u0103nc\u0103. Din ea s-a ridicat o piatr\u0103 pe care st\u0103tea o tigv\u0103. Din\u0103untru abia se auzea un glas firav:
\n\u2014 Om bun, trec\u0103torule, d\u0103-mi drumul de-aici, c\u0103 \u021bi-oi fi \u015fi eu \u021bie de folos! \u00ee\u0163i promit…
\n\u2014 Cine e\u015fti, prietene? a \u00eentrebat v\u00e2n\u0103totul cel ghinionist.
\n\u2014 Eu nume n-am \u015fi sunt nev\u0103zut, i-a r\u0103spuns vocea din interior. Dar, dac\u0103 vrei, poti s\u0103-mi spui Murza! Un vr\u0103jitor r\u0103u m-a \u00eenchis \u00een aceast\u0103 tigv\u0103 \u015fi m-a pecetluit cu inelul lui Solomon. Am stat aici timp de \u015faptezeci de ani, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ai venit tu!
\n\u2014 Bine! a spus v\u00e2n\u0103torul cel ghinionist. \u00ce\u0163i redau libertatea. Vreau s\u0103 v\u0103d cum ai s\u0103 te \u0163ii de promisiune.
\nV\u00e2n\u0103torul a rupt pecetea \u015fi a deschis tigva, dar \u00een\u0103untru n-a v\u0103zut nimic.
\n\u2014 Ei, unde e\u015fti, prietene? a \u00eentrebat el.
\n\u2014 Sunt aici, l\u00e2ng\u0103 tine! i-a r\u0103spuns glasul.
\nV\u00e2n\u0103torul s-a uitat \u00een jur, dar l\u00e2ng\u0103 el nu era nimeni.
\n\u2014 Ei, Murza! a strigat el.
\n\u2014 Ce porunce\u015fti? Voi fi sluga ta pentru trei zile \u015fi tot ce vei dori \u00ee\u021bi voi \u00eendeplini. Trebuie doar s\u0103 spui: \u201eDu-te nu \u015ftiu unde \u015fi adu-mi nu \u015ftiu ce!”.
\n\u2014 Bine! a spus v\u00e2n\u0103torul. Doar tu \u015ftii prea bine ce-mi trebuie mie. Du-te nu \u015ftiu unde \u015fi adu-mi nu \u015ftiu ce!<\/p>\n
Nici n-a apucat v\u00e2n\u0103torul cel ghinionist s\u0103 termine de rostit vorbele acestea, c\u0103 \u00een poienit\u0103 a ap\u0103rut ca din p\u0103m\u00e2nt o mas\u0103 mare pe care au poposit, venind parc\u0103 din iarb\u0103, nenum\u0103rate farfurii, pline ochi cu tot felul de bucate, cum numai la un osp\u0103t \u00eemp\u0103r\u0103tesc se mai putea vedea. V\u00e2n\u0103torul s-a gr\u0103bit s\u0103 se a\u015feze la mas\u0103, \u015fi-a potolit foamea, s-a ridicat, s-a \u00eenchinat la cele patru z\u0103ri, a f\u0103cut o plec\u0103ciune \u015fi a zis:
\n\u2014 Multumesc!
\nMasa, cu tot ce r\u0103m\u0103sese pe ea, a disp\u0103rut ca prin farmec, iar el a pornit-o la drum. Dup\u0103 o bucat\u0103 de vreme, a sim\u021bit c\u0103 \u00eel dor picioarele. Tocmai atunci trecea pe acolo un \u021bian care avea un cal de v\u00e2nzare.
\n\u2014 Dac\u0103 a\u015f fi avut bani, \u00ee\u015fi zise v\u0103n\u0103torul cel ghinionist, mi-a\u015f fi cump\u0103rat calul acesta, c\u0103 nu mai pot de picioare! Dar a\u015fa, c\u00e2nd \u00eemi sufl\u0103 v\u00e2ntul prin buzunare?… Ce-ar fi s\u0103-i spun prietenului Murza?
\n\u2014 Ce porunce\u015fti? s-a auzit glasul acestuia.
\n\u2014 Du-te nu \u015ftiu unde \u015fi adu-mi nu \u015ftiu ce!
\nN-a trecut un minut \u015fi v\u00e2n\u0103torul a auzit zorn\u0103it de bani \u00een tolba sa. Curgea aurul \u00een ea, iar el nu vedea de unde.
\n\u2014 \u00ce\u021bi mul\u021bumesc din suflet c\u0103 \u00ee\u0163i respec\u0163i cuv\u00e2ntul dat! a spus v\u00e2n\u0103torul \u015fi a \u00eenceput s\u0103 se t\u00e2rguiasc\u0103 pentru cal.
\nDup\u0103 ce a incheiat t\u00e2rgul, v\u00e2n\u0103torul a \u00eenceput s\u0103 numere banii, iar \u0163iganul a r\u0103mas cu gura c\u0103scat\u0103, minun\u00e2ndu-se c\u00e2t aur putea avea cump\u0103r\u0103torul \u00een tolb\u0103.
\nDesp\u0103r\u021bindu-se de v\u00e2n\u0103torul cel ghinionist, \u021biganul s-a afundat \u00een p\u0103dure \u015fi a tras un fluierat zdrav\u0103n. La fluierul lui \u00eens\u0103 n-a venit niciun r\u0103spuns, afar\u0103 doar de ecou.
\n\u201eSe vede treaba c\u0103 dorm \u00eenc\u0103!”, \u015fi-a spus el \u015fi a intrat \u00een pe\u015ftera \u00een care se odihneau t\u00e2lharii, tol\u0103ni\u0163i pe ni\u015fte bl\u0103nuri uria\u015fe, \u00eentinse pe jos.
\n\u2014 Ce face\u021bi, fra\u021bilor? Dormi\u021bi? \u00cea mi\u015fca\u0163i-v\u0103! strig\u0103 \u021bianul. Dac\u0103 nu v\u0103 gr\u0103bi\u021bi, \u00eel sc\u0103pa\u021bi pe \u015foim! Umbl\u0103 de unul singur prin p\u0103dure, iar tolba \u00eei e doldora de aur. Scula\u021bi-v\u0103 mai repede!
\nT\u00e2lharii au s\u0103rit ca ar\u015fi, s-au aruncat pe cai \u015fi s-au n\u0103pustit dup\u0103 v\u00e2n\u0103torul cel ghinionist Acesta a auzit tropot de copite \u015fi a v\u0103zut c\u0103 din toate p\u0103r\u0163ile se reped asupra lui
\n\u2014 Murza! a strigat el.
\n\u2014 Aici sunt! s-a auzit glasul cunoscut.
\n\u2014 Du-te nu \u015ftiu unde \u015fi adu-mi nu \u015ftiu ce!
\nP\u0103durea s-a umplut de larm\u0103 \u015fi de undeva, de dup\u0103 copaci, s-au repezit asupra t\u00e2lharilor for\u0163e nev\u0103zute care i-au dobor\u00e2t de pe cai, i-au culcat la p\u0103m\u00e2nt \u015fi i-au ciom\u0103git zdrav\u0103n. Dar cine erau cei care-i dovediser\u0103 pe t\u00e2lhari, c\u0103 nu se vedea nimeni?! T\u00e2lharii z\u0103ceau la\u021bi la p\u0103m\u00e2nt, iar v\u00e2n\u0103torul cel ghinionist \u015fi-a v\u0103zut de drumul s\u0103u. C\u00e2nt\u00e2nd \u015fi fluier\u00e2nd, a ie\u015fit din p\u0103dure \u015fi s-a apropiat de ora\u015ful de scaun. Sub zidurile lui era \u00eentins\u0103 o tab\u0103r\u0103 de corturi, care ad\u0103postea o mul\u021bime de lupt\u0103tori. Curios, v\u00e2n\u0103torul a \u00eentrebat ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. I s-a r\u0103spuns c\u0103 spre ora\u015f vine o hoard\u0103 mare a hanului t\u0103tarilor. Nu cu mult timp \u00een urm\u0103, hanul o ceruse de so\u0163ie pe \u021barevna Milovzora cea Preafrumoas\u0103 \u015fi, pentru c\u0103 a fost refuzat, a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 calce \u021bara pentru a o \u00eenv\u0103ta minte.
\n\u200b S-a \u00eent\u00e2mplat ca v\u00e2n\u0103torul cel ghinionist s-o vad\u0103 de c\u00e2teva ori la v\u00e2n\u0103toare pe Milovzora. \u021aarevna c\u0103l\u0103rea un falnic arm\u0103sar, \u021bin\u00e2nd sulita de aur \u00een m\u00e2n\u0103, iar tolba cu s\u0103ge\u0163i str\u0103lucitoare \u00een spate. C\u00e2nd \u00ee\u015fi descoperea fa\u0163a, aceasta radia precum soarele de prim\u0103var\u0103. \u0162i-era drag s-o prive\u015fti, iar sufletul \u021bi se \u00eenc\u0103lzea.
\nAuzind vestea n\u0103v\u0103lirii t\u0103tarilor, v\u00e2n\u0103torul a c\u0103zut pe g\u00e2nduri, apoi a strigat:
\n\u2014 Murza, du-te nu \u015ftiu unde \u015fi adu-mi nu \u015ftiu ce!
\n\u015ei pe dat\u0103 s-a trezit \u00eembr\u0103cat \u00een straie scumpe: postavul era pref\u0103cut \u00een catifea, caftanul \u00eei era tivit cu aur, de pe umeri \u00eei c\u0103dea o pelerin\u0103 bogat\u0103, iar pe cap purta un coif \u00eempodobit cu pene de stru\u021b, \u00eencheiat cu pietre scumpe, \u00een care erau prinse perle.
\nAstfel \u00eembr\u0103cat, v\u00e2n\u0103torul cel ghinionist s-a dus la palat \u015fi i-a spus \u021barului c\u0103 a venit s\u0103 zdrobeasc\u0103 armata du\u015fman\u0103 dac\u0103 se \u00eenvoie\u015fte s-o m\u0103rite pe \u0163arevna Milovzora cea Preafrumoas\u0103 cu el.
\n\u0162arul s-a mirat, dar nu s-a gr\u0103bit s\u0103-l refuze. L-a \u00eentrebat pe nou-venit care-i sunt numele, rangul \u015fi averea.
\n\u2014 Eu sunt v\u00e2n\u0103torul cel ghinionist, st\u0103p\u00e2nul lui Murza Nev\u0103zutul, a r\u0103spuns el.
\n\u201eN-o fi luat-o razna?”, se g\u00e2ndi \u021barul. \u201eCu toate c\u0103, dup\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u015fare, nu aduce cu unul plecat cu sorcova!”
\nCurtenii l-au v\u0103zut pe necunoscut \u015fi i-au spus \u021barului c\u0103 parc\u0103 ar aduce la chip cu v\u00e2n\u0103torul cel ghinionist, \u00eens\u0103 nu puteau spune cum de s-a \u00eenbog\u0103\u021bit a\u015fa de repede.
\n\u0162arul i-a zis v\u00e2n\u0103torului:
\n\u2014 Ai auzit ce-au spus curtenii mei? Bag\u0103 de seam\u0103! Dac\u0103 m\u0103 min\u021bi, s\u0103-\u021bi iei adio de la via\u0163\u0103, fiindc\u0103 unde-\u021bi stau picioarele o s\u0103-\u0163i stea \u015fi capul! S\u0103 v\u0103d cum o s\u0103 lupta\u0163i tu \u015fi Murza al t\u0103u cel Nev\u0103zut cu n\u0103v\u0103litorul du\u015fman!
\n\u2014 M\u0103ria Ta, unica mea n\u0103dejde! i-a r\u0103spuns v\u00e2n\u0103torul. Doar o vorb\u0103 trebuie s\u0103 rostesc \u015fi treaba va fi ca \u015fi f\u0103cut\u0103!
\n\u2014 O s\u0103 vedem! zise \u0163arul. Dac\u0103 spui adev\u0103rul, o s\u0103-\u0163i dau fata de nevast\u0103, altminteri am s\u0103 poruncesc s\u0103 \u021bi se reteze \u0163easta!
\nV\u00e2n\u0103torul \u015fi-a zis \u00een g\u00e2nd: \u201eFie ce-o fi! Ori la bal, ori la spital!” \u015fi a \u015foptit:
\n\u2014 Murza, du-te nu \u015ftiu unde \u015fi adu-mi nu \u015ftiu ce!
\nAu trecut c\u00e2teva minute bune, dar nu s-a auzit nimic \u015fi nu s-a v\u0103zut nimic. V\u00e2n\u0103torul s-a f\u0103cut alb ca varul. Furios, \u0163arul a poruncit s\u0103 fie ferecat \u00een lan\u0163uri.
\nDeodat\u0103 \u00eens\u0103 au r\u0103sunat \u00eempu\u015fc\u0103turi \u015fi bubuituri de tun \u00een fa\u0163a palatului. \u021aarul \u015fi curtenii s\u0103i au dat fuga \u00een pridvor \u015fi nu mic\u0103 le-a fost uimirea c\u00e2nd au v\u0103zut c\u0103 din dreapta \u015fi din st\u00e2nga curgeau spre palat, ca ni\u015fte puhoaie, \u015firuri nesf\u00e2r\u015fite de o\u015fteni cu arme \u015fi flamuri. O asemenea o\u015ftire nu avea nici m\u0103car \u0163arul. Nu le venea s\u0103-\u015fi cread\u0103 ochilor.
\n\u2014 Nu, nu te \u00een\u015feli, M\u0103ria Ta! zise V\u00e2n\u0103torul cel ghinionist. Este oastea Nev\u0103zutului de care \u00ee\u021bi spuneam.
\n\u2014 S\u0103-i alunge pe du\u015fmani, s\u0103 nu mai r\u0103m\u0103n\u0103 pe-aici picior de cotropitor!
\nV\u00e2n\u0103torul le-a f\u0103cut o\u015ftenilor un semn cu batista, iar ace\u015ftia au f\u0103cut st\u00e2nga-\u00eemprejur, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre du\u015fman, \u00een sunetele mar\u015fului de r\u0103zboi. S-a l\u0103sat o cea\u0163\u0103 deas\u0103 \u015fi regimentele s-au av\u00e2ntat \u00een lupt\u0103. C\u00e2nd p\u00e2cla s-a risipit, nu s-a mai v\u0103zut nici url\u0103 de o\u015fteni.
\nV\u00e2n\u0103torul a fost poftit la mas\u0103 \u00een iatacul \u0163arului, care a \u00eenceput s\u0103-l iscodeasc\u0103 despre Murza Nev\u0103zutul. Nici n-au \u00eenceput bine masa, c\u0103 a \u0219i sosit de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 vestea c\u0103 du\u0219manul a fost nimicit, iar cei r\u0103ma\u0219i \u00een via\u0219\u0103 au luat-o la goan\u0103. T\u0103tarii s-au risipit ca pot\u00e2rnichile, l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i corturile pustii. \u021aarul i-a mul\u021bumit v\u00e2n\u0103torului pentru isprava sa, iar \u021barevnei sale i-a spus c\u0103 i-a g\u0103sit un mire destoinic.
\nAuzind aceste vorbe, Milovzora s-a f\u00e2st\u00e2cit, a ro\u0219it \u0219i din ochi i-au izvor\u00e2t lacrimi care c\u0103deau pe podea \u0219i se pref\u0103ceau \u00een perle \u0219i diamante. Nici v\u00e2n\u0103torul nu era tocmai \u00een apele lui: se pierduse cu totul \u0219i bolborosea ceva \u00een \u0219oapt\u0103, ca pentru sine.
\nCurtenii s-au repezit s\u0103 adune de pe jos lacrimile \u021barevnei pref\u0103cute \u00een pietre scumpe.
\nDup\u0103 scurt timp, Milovzora \u0219i-a venit \u00een fire, a \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d\u0103 vesel \u0219i i-a dat m\u00e2na v\u00e2n\u0103torului. Toat\u0103 era o bucutie, iar \u00een ochi i se citea iubirea. Aici a \u00eenceput nunta \u0219i s-a terminat povestea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Era odat\u0103 ca niciodat\u0103 un v\u00e2n\u0103tor tare s\u0103rac. De c\u00e2te ori se ducea \u00een p\u0103dure s\u0103 v\u00e2neze p\u0103s\u0103ri, nu avea noroc \u015fi se \u00eentorcea acas\u0103 cu tolba goal\u0103. Din aceast\u0103 … <\/p>\n