Departe de-aici, acolo unde se duc r\u00e2ndunelele c\u00e2nd la noi e iarn\u0103, era odat\u0103 un crai care avea unsprezece b\u0103ie\u0163i \u015fi o fat\u0103 pe care o chema Eliza.<\/p>\n
Cei unsprezece fra\u0163i erau prin\u0163i, aveau c\u00e2te o decora\u0163ie la piept \u015fi sabie la \u015fold \u015fi a\u015fa se duceau la \u015fcoal\u0103; scriau cu creioane de diamant pe t\u0103bli\u0163e de aur \u015fi \u00eenv\u0103\u0163au pe de rost tot at\u00e2t de bine pe c\u00e2t citeau. C\u00e2nd \u00eei auzeai, \u015ftiai numaidec\u00e2t c\u0103 sunt prin\u0163i. Eliza, sora lor, \u015fedea pe un sc\u0103unel de sticl\u0103 \u015fi avea o carte cu poze care costase o mul\u0163ime de parale. Tr\u0103iau bine copiii, numai c\u0103 asta n-a \u0163inut prea mult!<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Tat\u0103l lor, craiul, s-a \u00eensurat cu o cr\u0103ias\u0103 rea \u015fi haps\u00e2n\u0103, c\u0103reia nu-i erau dragi copiii. Au putut s\u0103 vad\u0103 asta chiar de la \u00eenceput; \u00een palat era petrecere mare \u015fi ei s-au apucat s\u0103 se joace de-a musafirii; de obicei, c\u00e2nd se jucau a\u015fa c\u0103p\u0103tau o mul\u0163ime de pr\u0103jituri \u015fi de mere coapte, acum \u00eens\u0103 cr\u0103iasa cea nou\u0103 le-a dat o cea\u015fc\u0103 cu nisip \u015fi le-a spus c\u0103 se pot juca foarte bine \u015fi a\u015fa.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Peste vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cr\u0103iasa a dus-o pe Eliza la \u0163ar\u0103, la ni\u015fte \u0163\u0103rani, iar pe prin\u0163i at\u00e2ta i-a tot vorbit de r\u0103u fa\u0163\u0103 de crai, c\u0103 acesta nici nu s-a mai \u00eengrijit deloc de ei.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Duce\u0163i-v\u0103 \u015fi voi \u00een lumea larg\u0103, le-a spus cr\u0103iasa cea haps\u00e2n\u0103; zbura\u0163i ca ni\u015fte p\u0103s\u0103ri f\u0103r\u0103 glas!<\/p>\n
Dar n-a fost chiar a\u015fa de r\u0103u cum ar fi vrut ea. Prin\u0163ii s-au pref\u0103cut \u00een unsprezece lebede frumoase. Au scos un strig\u0103t \u015fi au ie\u015fit \u00een zbor pe ferestrele palatului \u015fi au luat-o peste parc \u015fi peste p\u0103dure.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Era dis-de-diminea\u0163\u0103 tare c\u00e2nd au trecut pe la c\u0103su\u0163a \u00een care st\u0103tea sora lor Eliza. La vremea asta ea dormea. S-au \u00eenv\u00e2rtit pe deasupra casei, \u015fi-au \u00eentins g\u00e2turile lungi \u015fi au b\u0103tut din aripi, dar nimeni nu i-a v\u0103zut, nici nu i-a auzit. A\u015fa c\u0103 au plecat mai departe, s-au \u00een\u0103l\u0163at deasupra norilor \u015fi s-au tot dus p\u00e2n\u0103 au ajuns la o p\u0103dure care se \u00eentindea chiar p\u00e2n\u0103 la marginea m\u0103rii.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Eliza \u015fedea \u00een c\u0103su\u0163a \u0163\u0103ranului \u015fi se juca cu o frunz\u0103 verde de brusture, c\u0103 alt\u0103 juc\u0103rie n-avea; f\u0103cuse o gaur\u0103 \u00een frunz\u0103 \u015fi acum se uita prin gaur\u0103 la soare \u015fi i se p\u0103rea c\u0103 vede ochii limpezi ai fra\u0163ilor ei \u015fi c\u00e2nd razele de soare \u00eei alunecau pe obraz parc\u0103 ar fi s\u0103rutat-o ei.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Zilele treceau toate la fel. C\u00e2nd v\u00e2ntul se strecura printre tufele de trandafir din gr\u0103din\u0103 \u015fi \u015foptea: “Cine-i mai frumos dec\u00e2t voi?”, trandafirii cl\u0103tinau din cap \u015fi spuneau: “Eliza”. C\u00e2nd vreo bab\u0103 \u015fedea duminic\u0103 la u\u015f\u0103 cu cartea de rug\u0103ciuni pe genunchi \u015fi v\u00e2ntul \u00eentorcea filele \u015fi spunea c\u0103r\u0163ii: “Cine-i mai cucernic\u0103 dec\u00e2t tine?”, cartea r\u0103spundea: “Eliza”. \u015ei chiar a\u015fa era cum spuneau trandafirii \u015fi cartea de rug\u0103ciuni.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0C\u00e2nd a \u00eemplinit cincisprezece ani s-a \u00eentors acas\u0103. Dar c\u00e2nd a v\u0103zut cr\u0103iasa c\u00e2t era de frumoas\u0103, i-a fost ciud\u0103 pe fat\u0103 \u015fi grozav ar fi vrut s-o schimbe \u00een leb\u0103d\u0103 ca \u015fi pe fra\u0163ii ei, dar n-a \u00eendr\u0103znit s\u0103 fac\u0103 asta chiar \u00eendat\u0103, fiindc\u0103 craiul voia s\u0103-\u015fi vad\u0103 fiica.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Cr\u0103iasa s-a dus de diminea\u0163\u0103 \u00een odaia ei de baie, care era de marmur\u0103, cu sofale moi \u015fi covoare scumpe. A luat trei broa\u015fte, le-a s\u0103rutat \u015fi a spus uneia din ele: “C\u00e2nd are s\u0103 intre \u00een baie Eliza, s\u0103 te a\u015fezi pe capul ei ca s\u0103 se fac\u0103 proast\u0103 ca tine!” Altei broa\u015fte i-a spus: “A\u015feaz\u0103-te pe fruntea ei ca s\u0103 se fac\u0103 ur\u00e2t\u0103 ca tine \u015fi tat\u0103-s\u0103u s\u0103 n-o mai cunoasc\u0103!”, iar celei de-a treia broa\u015fte i-a spus: “A\u015feaz\u0103-te pe inima ei, ca s\u0103 nu mai fie cu cugetul curat \u015fi s\u0103 o doar\u0103 inima!”<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Dup\u0103 aceea a b\u0103gat \u00een ap\u0103 cele trei broa\u015fte \u015fi apa deodat\u0103 s-a f\u0103cut verde; a chemat-o pe Eliza, a dezbr\u0103cat-o \u015fi a pus-o s\u0103 intre \u00een ap\u0103. \u015ei c\u00e2nd Eliza a intrat \u00een ap\u0103, o broasc\u0103 i s-a pus \u00een p\u0103r, alta pe frunte \u015fi alta pe piept, \u00eens\u0103 Eliza parc\u0103 nici nu le-ar fi sim\u0163it. C\u00e2nd a ie\u015fit din baie, pe ap\u0103 au r\u0103mas trei flori ro\u015fii de mac. Dac\u0103 broa\u015ftele n-ar fi fost veninoase \u015fi nu le-ar fi s\u0103rutat vr\u0103jitoarea, s-ar fi pref\u0103cut \u00een trandafiri ro\u015fii, dar oricum, tot \u00een flori au trebuit s\u0103 se prefac\u0103, fiindc\u0103 \u015fezuser\u0103 pe capul \u015fi pe inima Elizei \u015fi Eliza era a\u015fa de cucernic\u0103 \u015fi de nevinovat\u0103 \u00eenc\u00e2t farmecele nu aveau asupra ei nici o putere.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Cr\u0103iasa, c\u00e2nd a v\u0103zut a\u015fa, a frecat-o pe fat\u0103 cu zeam\u0103 de nuc\u0103 \u015fi a \u00eennegrit-o toat\u0103, a uns-o pe fa\u0163\u0103 cu o alifie r\u0103u mirositoare \u015fi i-a \u00eenc\u00e2lcit p\u0103rul. A\u015fa c\u0103 acuma era cu neputin\u0163\u0103 s-o mai cunoasc\u0103 cineva.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Tat\u0103-su s-a speriat c\u00e2nd a v\u0103zut-o \u015fi a spus c\u0103 nu-i fata lui; nimeni n-a mai cunoscut-o, numai c\u00e2inele din curte \u015fi cu r\u00e2ndunelele \u015ftiau c\u0103-i ea, dar pe ei nu-i \u00eentreba nimeni.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Biata Eliza a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 \u015fi s-a g\u00e2ndit la cei unsprezece fra\u0163i ai ei, care acuma nu mai erau acolo. A plecat am\u0103r\u00e2t\u0103 de la palat \u015fi a umblat o zi \u00eentreag\u0103 pe c\u00e2mp \u015fi prin mla\u015ftini \u015fi seara a ajuns la o p\u0103dure mare. Nu mai \u015ftia nici ea \u00eencotro s\u0103 apuce \u015fi era tare nec\u0103jit\u0103 \u015fi \u00eei era dor de fra\u0163ii ei, care de bun\u0103 seam\u0103 c\u0103 fuseser\u0103 alunga\u0163i ca \u015fi ea. Voia s\u0103-i caute \u015fi s\u0103-i g\u0103seasc\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Abia apucase s\u0103 intre \u00een p\u0103dure \u015fi a prins-o noaptea. Cum nu mai \u015ftia pe unde s\u0103 mearg\u0103, s-a a\u015fezat pe mu\u015fchiul moale, \u015fi-a spus rug\u0103ciunea \u015fi \u015fi-a pus capul pe o buturug\u0103. Era o lini\u015fte ad\u00e2nc\u0103, nu b\u0103tea v\u00e2ntul \u015fi de jur \u00eemprejur, prin iarb\u0103 \u015fi pe mu\u015fchi, str\u0103luceau o sumedenie de licurici; c\u00e2nd a atins o creang\u0103 cu m\u00e2na, g\u00e2ndacii lumino\u015fi au c\u0103zut peste ea ca ni\u015fte stele c\u0103z\u0103toare.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Toat\u0103 noaptea i-a visat pe fra\u0163ii ei; se f\u0103cea c\u0103 se jucau ca alt\u0103dat\u0103, c\u00e2nd erau mici, scriau cu creioane de diamant pe t\u0103bli\u0163e de aur \u015fi se uitau \u00een cartea cu poze care costase o mul\u0163ime de parale, \u00eens\u0103 pe t\u0103bli\u0163\u0103 nu mai scriau ca alt\u0103dat\u0103 linii \u015fi rotocoale, ci ispr\u0103vile viteje\u015fti pe care le f\u0103cuser\u0103; tot ce tr\u0103iser\u0103 \u015fi v\u0103zuser\u0103 de atunci \u00eencoace. \u015ei \u00een carte toate prinseser\u0103 via\u0163\u0103, p\u0103s\u0103rile c\u00e2ntau \u015fi oamenii ie\u015feau din carte \u015fi vorbeau cu Eliza \u015fi cu fra\u0163ii ei, dar c\u00e2nd se \u00eentorcea fila, ei s\u0103reau repede \u00een\u0103untru, ca s\u0103 nu se \u00eencurce pozele.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0C\u00e2nd s-a trezit, soarele era sus. Eliza nu putea s\u0103-l vad\u0103, fiindc\u0103 copacii \u00ee\u015fi \u00eentindeau crengile dese deasupra ei, dar razele se jucau printre frunze \u015fi fluturau ca un v\u0103l de aur. Mireasma r\u0103coroas\u0103 a p\u0103durii o \u00eenv\u0103luia \u015fi p\u0103s\u0103rile aproape c\u0103 i se a\u015fezau pe umeri. Auzea un murmur de ap\u0103; erau ni\u015fte p\u00e2raie care se v\u0103rsau \u00eentr-un lac cu fundul de nisip moale. Pe mal erau tufi\u015furi dese, numai \u00eentr-un loc era o deschiz\u0103tur\u0103 pe care o f\u0103cuser\u0103 cerbii \u015fi pe aici s-a scobor\u00e2t \u015fi Eliza c\u0103tre ap\u0103. Lacul era a\u015fa de limpede \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 v\u00e2ntul n-ar fi mi\u015fcat crengile, ai fi putut crede c\u0103-i zugr\u0103vit, a\u015fa de deslu\u015fit se oglindeau pe luciul lui frunzele, \u015fi cele luminate de soare, \u015fi cele care st\u0103teau \u00een umbr\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0C\u00e2nd \u015fi-a z\u0103rit fa\u0163a \u00een ap\u0103, s-a speriat v\u0103z\u00e2nd c\u00e2t era de ur\u00e2t\u0103 \u015fi de neagr\u0103. Dar c\u00e2nd a luat ap\u0103 \u00een pumni \u015fi s-a frecat pe fa\u0163\u0103 \u015fi pe ochi, pielea iar s-a \u00een\u0103lbit; atunci s-a dezbr\u0103cat \u015fi s-a b\u0103gat \u00een ap\u0103; o fat\u0103 mai frumoas\u0103 dec\u00e2t ea nu se mai afla pe lume. Dup\u0103 ce s-a \u00eembr\u0103cat iar \u015fi \u015fi-a \u00eempletit p\u0103rul, s-a dus la un p\u00e2r\u00e2u, a luat \u00een pumni ap\u0103, a b\u0103ut \u015fi a intrat iar \u00een p\u0103dure, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie nici ea \u00eencotro merge. Se g\u00e2ndea la fra\u0163ii ei \u015fi se g\u00e2ndea c\u0103 Dumnezeu n-are s-o lase s\u0103 piar\u0103; doar el pusese s\u0103 creasc\u0103 meri s\u0103lbatici prin p\u0103dure, ca s\u0103 aib\u0103 ce m\u00e2nca vreun r\u0103t\u0103cit fl\u0103m\u00e2nd cum era ea. \u015ei chiar a g\u0103sit un m\u0103r de-ace\u015ftia cu crengile \u00eencovoiate de at\u00e2tea mere c\u00e2te avea. A m\u00e2ncat p\u00e2n\u0103 s-a s\u0103turat, a pus crengile proptele \u015fi a plecat mai departe, \u00een \u00eentunericul p\u0103durii. Era a\u015fa de mare lini\u015ftea \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi auzea pa\u015fii c\u00e2nd c\u0103lca pe frunzele uscate. Nu era nici o pas\u0103re nic\u0103ieri \u015fi razele de soare nu str\u0103b\u0103teau prin frunzi\u015ful des; trunchiurile copacilor erau a\u015fa de aproape unul de altul \u00eenc\u00e2t f\u0103ceau ca un zid de jur \u00eemprejurul ei. Era o singur\u0103tate cum nu mai pomenise ea niciodat\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Noaptea a venit, dar de data asta nu mai era nici un licurici. M\u00e2hnit\u0103, s-a a\u015fezat jos ca s\u0103 doarm\u0103 \u015fi i se p\u0103rea c\u0103 ramurile de deasupra ei s-au dat \u00eentr-o parte \u015fi Dumnezeu se uita bl\u00e2nd la ea, \u015fi \u00eengera\u015fii se uitau \u015fi ei peste umerii \u015fi pe sub bra\u0163ele lui, ca s-o vad\u0103. Diminea\u0163a, c\u00e2nd s-a trezit, nu \u015ftia dac\u0103 visase sau dac\u0103 fusese chiar a\u015fa.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0A pornit iar prin p\u0103dure \u015fi s-a \u00eent\u00e2lnit cu o bab\u0103 care culegea \u00eentr-un paner zmeur\u0103 \u015fi mure. Baba i-a dat \u015fi ei mure \u015fi zmeur\u0103. Eliza a \u00eentrebat-o dac\u0103 n-a v\u0103zut unsprezece prin\u0163i c\u0103l\u0103ri prin p\u0103dure.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Nu, a spus baba, da\u2019 ieri am v\u0103zut unsprezece lebede pe-un r\u00e2u aici aproape \u015fi fiecare cu c\u00e2te o coroan\u0103 de aur pe cap.<\/p>\n
Baba a dus-o pe Eliza p\u00e2n\u0103 la un pripor, la picioarele c\u0103ruia \u015ferpuia un r\u00e2u mititel; copacii de pe maluri \u00ee\u015fi \u00eentindeau unii c\u0103tre al\u0163ii ramurile stufoase \u015fi acolo unde nu ajunseser\u0103 s\u0103 se \u00eempreune \u00ee\u015fi smulseser\u0103 din p\u0103m\u00e2nt r\u0103d\u0103cinile \u015fi at\u00e2rnau cu crengile \u00eenc\u00e2lcite peste ap\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Eliza \u015fi-a luat r\u0103mas bun de la bab\u0103 \u015fi a pornit de-a lungul r\u00e2ului p\u00e2n\u0103 a ajuns la malul m\u0103rii. Marea se \u00eentindea \u00een fa\u0163a ei, dar nu se z\u0103rea nici o luntre; cum s\u0103 mearg\u0103 mai departe? \u015ei cum st\u0103tea ea a\u015fa pe g\u00e2nduri, privirile i-au c\u0103zut pe pietricelele care umpleau \u0163\u0103rmul.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Sticl\u0103, fier, piatr\u0103, tot ce arunca marea pe \u0163\u0103rm era \u015flefuit \u015fi poleit \u015fi c\u0103p\u0103tase \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea apei care era mai moale dec\u00e2t m\u00e2na ei ginga\u015f\u0103. \u015ei ea s-a g\u00e2ndit: “Apa se mi\u015fc\u0103 mereu \u015fi tot ce-i aspru neteze\u015fte; tot a\u015fa am s\u0103 fiu \u015fi eu, neostenit\u0103; v\u0103 mul\u0163umesc c\u0103 m-a\u0163i \u00eenv\u0103\u0163at asta, voi, valuri ve\u015fnic mi\u015fc\u0103toare! \u00cemi spune inima c\u0103 o dat\u0103 \u015fi o dat\u0103 ave\u0163i s\u0103 m\u0103 duce\u0163i la fra\u0163ii mei dragi”.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Pe iarba de mare ud\u0103 de pe \u0163\u0103rm erau unsprezece pene albe de leb\u0103d\u0103. Eliza le-a str\u00e2ns \u015fi le-a luat. Era singur\u0103tate mare \u015fi acolo, dar Eliza nu se sim\u0163ea singur\u0103, fiindc\u0103 marea era mereu alta; \u00een c\u00e2teva ceasuri \u00ee\u015fi schimba \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea mai mult dec\u00e2t un lac \u00eentr-un an \u00eentreg. C\u00e2nd trecea c\u00e2te un nor mare \u015fi negru, marea parc\u0103 zicea: pot s\u0103 fiu \u015fi \u00eentunecat\u0103; pe urm\u0103 b\u0103tea v\u00e2ntul \u015fi valurile erau albe de spum\u0103, iar c\u00e2nd norii erau ro\u015fii \u015fi v\u00e2ntul st\u0103tea, marea era trandafirie \u015fi pe urm\u0103 era iar\u0103\u015fi c\u00e2nd verde, c\u00e2nd alb\u0103, dar oric\u00e2t ar fi fost de lini\u015ftit\u0103, l\u00e2ng\u0103 \u0163\u0103rm apa tot se mi\u015fca; se ridica domol ca pieptul unui copil care doarme. C\u00e2nd soarele tocmai asfin\u0163ea, Eliza a v\u0103zut cum veneau din larg unsprezece lebede cu coroane de aur pe cap; zburau una dup\u0103 alta \u015fi de departe parc\u0103 erau o panglic\u0103 lung\u0103, alb\u0103. Eliza s-a ascuns dup\u0103 un tufi\u015f; lebedele s-au l\u0103sat jos \u015fi \u015fi-au scuturat aripile mari \u015fi albe. C\u00e2nd soarele s-a scufundat \u00een ap\u0103, lebedele deodat\u0103 s-au preschimbat \u00een oameni; \u00een fa\u0163a Elizei st\u0103teau acuma cei unsprezece prin\u0163i frumo\u015fi, fra\u0163ii ei. Fata a scos un \u0163ip\u0103t. Cu toate c\u0103 se schimbaser\u0103 mult de c\u00e2nd nu-i mai v\u0103zuse, a ghicit c\u0103 fra\u0163ii ei erau. S-a repezit \u00een bra\u0163ele lor, a spus fiec\u0103ruia pe nume \u015fi fra\u0163ii nu mai puteau de bucurie c\u0103 au g\u0103sit-o iar pe sora lor, care acuma era mare \u015fi frumoas\u0103. R\u00e2deau \u015fi pl\u00e2ngeau \u015fi spuneau c\u00e2t de r\u0103u se purtase mama vitreg\u0103 cu ei to\u0163i.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Noi, a zis fratele cel mai mare, suntem lebede numai c\u00e2t st\u0103 soarele pe cer; \u00eendat\u0103 ce soarele apune ne c\u0103p\u0103t\u0103m iar \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea omeneasc\u0103. De aceea trebuie s\u0103 avem grij\u0103 ca la apusul soarelui s\u0103 avem p\u0103m\u00e2ntul sub picioare, fiindc\u0103 dac\u0103 ne prinde noaptea \u00een v\u0103zduh, deasupra apei, c\u0103dem \u00een chip de oameni \u00een ap\u0103 \u015fi ne \u00eenec\u0103m. Nu locuim aici. St\u0103m \u00eentr-o \u0163ar\u0103 tot a\u015fa de frumoas\u0103 ca asta, de cealalt\u0103 parte a m\u0103rii, dar drumul p\u00e2n\u0103 acolo e lung. Trebuie s\u0103 trecem \u00een zbor marea \u015fi nu-i nici o insul\u0103 pe care s\u0103 poposim noaptea. Este numai o st\u00e2nc\u0103 \u00eengust\u0103 \u00een mijlocul m\u0103rii; de-abia avem loc s\u0103 st\u0103m str\u00e2n\u015fi unul l\u00e2ng\u0103 altul; c\u00e2nd marea-i zbuciumat\u0103, valurile ne stropesc p\u00e2n\u0103 sus, dar noi st\u0103m neclinti\u0163i \u015fi mul\u0163umim lui Dumnezeu c\u0103 avem unde s\u0103 poposim. \u015ei st\u0103m a\u015fa toat\u0103 noaptea, cu chipurile noastre de oameni; dac\u0103 n-ar fi st\u00e2nca asta, n-am putea s\u0103 ne mai vedem niciodat\u0103 \u0163ara noastr\u0103 drag\u0103, fiindc\u0103 ne trebuie dou\u0103 zile, cele mai lungi ale anului, ca s\u0103 ajungem p\u00e2n\u0103 aici. Numai o dat\u0103 pe an ne este \u00eeng\u0103duit s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi nu putem sta dec\u00e2t unsprezece zile, \u00een care timp zbur\u0103m pe deasupra p\u0103durii de unde putem s\u0103 z\u0103rim palatul \u00een care ne-am n\u0103scut \u015fi unde st\u0103 tata \u015fi s\u0103 vedem turla bisericii \u00een care-i \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 mama. Aici parc\u0103 to\u0163i copacii \u015fi toate tufi\u015furile sunt rude cu noi, aici alearg\u0103 pe c\u00e2mpie caii s\u0103lbatici pe care i-am v\u0103zut \u00een copil\u0103ria noastr\u0103, aici lemnarii c\u00e2nt\u0103 vechi c\u00e2ntece dup\u0103 care jucam c\u00e2nd eram copii, aici e patria noastr\u0103, \u00eencoace ne trage mereu inima s\u0103 venim \u015fi aici, \u00een sf\u00e2r\u015fit, te-am g\u0103sit surioar\u0103 drag\u0103. Numai dou\u0103 zile putem s\u0103 mai r\u0103m\u00e2nem \u015fi dup\u0103 aceea trebuie s\u0103 plec\u0103m iar pe deasupra m\u0103rii, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 minunat\u0103, dar care nu-i \u0163ara noastr\u0103. Dar cum s\u0103 te lu\u0103m cu noi, c\u0103 n-avem nici corabie, nici luntre?<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 N-a\u015f putea oare s\u0103 v\u0103 m\u00e2ntui de vraj\u0103? i-a \u00eentrebat ea. \u015ei a\u015fa au stat de vorb\u0103 mai toat\u0103 noaptea \u015fi au a\u0163ipit doar c\u00e2teva ceasuri.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Eliza s-a trezit de f\u00e2lf\u00e2itul aripilor pe deasupra ei. Fra\u0163ii se schimbaser\u0103 iar \u00een lebede. Au zburat de c\u00e2teva ori de jur \u00eemprejur, apoi \u015fi-au \u00eentins aripile \u015fi au plecat \u00een zori; cel mai t\u00e2n\u0103r \u00eens\u0103 a r\u0103mas \u00een urm\u0103, s-a l\u0103sat \u00een jos \u015fi \u015fi-a plecat capul pe genunchii ei \u015fi ea l-a m\u00e2ng\u00e2iat pe aripi; toat\u0103 ziua au stat a\u015fa \u00eempreun\u0103. C\u0103tre sear\u0103 au venit \u015fi ceilal\u0163i \u015fi c\u00e2nd soarele a asfin\u0163it, s-au pref\u0103cut iar \u00een oameni.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 M\u00e2ine \u2013 au spus ei \u2013 plec\u0103m \u015fi nu ne mai putem \u00eentoarce dec\u00e2t peste un an. Nu putem s\u0103 te l\u0103s\u0103m aici. Mai bine hai cu noi. Suntem destul de voinici ca s\u0103 te ducem \u00een bra\u0163e, atunci de ce adic\u0103 n-am putea s\u0103 te lu\u0103m pe aripi \u015fi s\u0103 zbur\u0103m cu tine pe deasupra m\u0103rii?<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Da, da, lua\u0163i-m\u0103 cu voi! a spus Eliza.<\/p>\n
Toat\u0103 noaptea au lucrat \u015fi au \u00eempletit o plas\u0103 mare \u015fi groas\u0103 din r\u0103chit\u0103 ml\u0103dioas\u0103 \u015fi trestie tare. Au pus-o pe Eliza \u00een plas\u0103 \u015fi, c\u00e2nd a r\u0103s\u0103rit soarele \u015fi fra\u0163ii s-au pref\u0103cut iar \u00een lebede, au apucat plasa cu pliscurile \u015fi s-au \u00een\u0103l\u0163at \u00een zbor, spre nori, cu sora lor, care \u00eenc\u0103 dormea. Razele soarelui \u00eei c\u0103deau drept pe obraz \u015fi de aceea o leb\u0103d\u0103 zbura chiar deasupra capului ei, ca s\u0103-i fac\u0103 umbr\u0103 cu aripile.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Erau departe-n larg c\u00e2nd Eliza s-a trezit; \u00eent\u00e2i a crezut c\u0103 viseaz\u0103 c\u00e2nd s-a v\u0103zut dus\u0103 a\u015fa prin aer pe deasupra m\u0103rii. L\u00e2ng\u0103 ea erau o creang\u0103 de zmeur\u0103 \u015fi o leg\u0103tur\u0103 de r\u0103d\u0103cini bune de m\u00e2ncat. Fratele cel mai mic le culesese \u015fi le pusese acolo. Ea i-a mul\u0163umit c-un z\u00e2mbet, fiindc\u0103 \u015ftia care era: era acela care \u00eei zbura deasupra capului \u015fi \u00eei f\u0103cea umbr\u0103 cu aripile.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Erau a\u015fa de sus \u00eenc\u00e2t o corabie dedesubtul lor p\u0103rea un pesc\u0103ru\u015f alb. Deodat\u0103 au ajuns deasupra unui nor mare, dar c\u00e2nd Eliza s-a uitat mai bine, era un munte \u015fi pe munte alergau umbra ei \u015fi umbrele celor unsprezece lebede. Era o priveli\u015fte mai minunat\u0103 dec\u00e2t tot ce v\u0103zuse ea vreodat\u0103. Dar c\u00e2nd soarele s-a urcat mai sus pe cer \u015fi muntele a r\u0103mas \u00een urm\u0103, au pierit \u015fi umbrele.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Toat\u0103 ziua au zburat prin v\u0103zduh ca o s\u0103geat\u0103 zb\u00e2rn\u00e2itoare; totu\u015fi mergeau mai \u00eencet dec\u00e2t de obicei, fiindc\u0103 acuma o duceau \u015fi pe Eliza cu ei. Vremea a \u00eenceput s\u0103 se strice. Se f\u0103cea sear\u0103. Eliza vedea cu \u00eengrijorare cum soarele se las\u0103 c\u0103tre asfin\u0163it \u015fi st\u00e2nca din mijlocul m\u0103rii nu se z\u0103rea. I se p\u0103rea c\u0103 lebedele d\u0103deau \u015fi mai tare din aripi. Era vina ei c\u0103 nu puteau s\u0103 zboare destul de repede; c\u00e2nd soarele avea s\u0103 apun\u0103, ei aveau s\u0103 se fac\u0103 iar oameni, s\u0103 cad\u0103 \u00een ap\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eenece. Se ruga \u00een g\u00e2nd lui Dumnezeu, dar st\u00e2nca tot nu se z\u0103rea. Se \u00eentuneca \u015fi v\u00e2ntul b\u0103tea tot mai tare, vestind furtuna. Norii de\u015fi \u015fi negri acoperir\u0103 cerul amenin\u0163\u0103tor \u015fi plin de fulgere, care \u0163\u00e2\u015fneau unul dup\u0103 altul.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Soarele ajunsese chiar la marginea apei. Elizei \u00eei b\u0103tea inima cu putere. Deodat\u0103 lebedele se l\u0103sar\u0103 \u00een jos a\u015fa de repede \u00eenc\u00e2t ea a crezut c\u0103 se pr\u0103bu\u015fesc; dar ele au zburat mai departe. Soarele era pe jum\u0103tate \u00een ap\u0103; deodat\u0103 se z\u0103ri sub d\u00e2nsa st\u00e2nca. De sus nu p\u0103rea mai mare dec\u00e2t o foc\u0103 cu capul afar\u0103 din ap\u0103. Soarele se cobora repede din dosul z\u0103rii; acuma nu mai era dec\u00e2t ca o stea. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, piciorul ei atinse st\u00e2nca \u015fi soarele se stinse cum se stingea cea din urm\u0103 p\u00e2lp\u00e2ire a unei h\u00e2rtii aprinse. Fra\u0163ii st\u0103teau bra\u0163 la bra\u0163 \u00een jurul ei \u015fi nu era loc pe st\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t numai pentru ei to\u0163i. Marea se lovea de st\u00e2nc\u0103 \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftia o ploaie de stropi peste d\u00e2n\u015fii; cerul era mereu sf\u00e2\u015fiat de fulgere \u015fi tunetul bubuia \u00eentruna, dar fra\u0163ii \u015fi cu sora se \u0163ineau de m\u00e2n\u0103 \u015fi asta le d\u0103dea m\u00e2ng\u00e2iere \u015fi curaj.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0A doua zi \u00een zori vremea s-a lini\u015ftit; cum a r\u0103s\u0103rit soarele, lebedele au plecat \u00een zbor cu Eliza. Marea era \u00eenc\u0103 zbuciumat\u0103; de sus, de unde erau ei, spuma alb\u0103 de pe \u00eentinsul verde \u00eentunecat al valurilor parc\u0103 ar fi fost milioane de lebede care pluteau pe ap\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0C\u00e2nd soarele era sus, Eliza a v\u0103zut \u00een fa\u0163a ei plutind \u00een v\u0103zduh ni\u015fte mun\u0163i cu piscuri acoperite de z\u0103pad\u0103; \u00een mijlocul lor se ridica un palat mare \u015fi \u00eenalt, cu mai multe r\u00e2nduri de st\u00e2lpi, unii peste al\u0163ii; \u00een jurul lui erau p\u0103duri de palmieri \u015fi flori minunate, mari c\u00e2t ni\u015fte ro\u0163i de moar\u0103. Ea a \u00eentrebat dac\u0103 asta e \u0163ara la care trebuiau s\u0103 ajung\u0103, dar lebedele au cl\u0103tinat din cap, fiindc\u0103 ceea ce vedea ea era palatul pe care \u015fi-l cl\u0103de\u015fte \u00een nori Fata Morgana, \u015fi care se schimba mereu, \u015fi \u00een care oamenii nu pot p\u0103trunde. Eliza s-a uitat mai bine \u015fi deodat\u0103 mun\u0163ii, p\u0103durile \u015fi palatul s-au pr\u0103bu\u015fit \u015fi \u00een locul lor au r\u0103s\u0103rit dou\u0103zeci de biserici, toate la fel, cu turnuri \u00eenalte \u015fi ferestre arcuite. Parc\u0103 se auzea \u015fi orga, dar era numai marea care vuia. C\u00e2nd s-au apropiat, bisericile s-au preschimbat \u00een tot at\u00e2tea cor\u0103bii, iar c\u00e2nd Eliza s-a uitat mai bine a v\u0103zut c\u0103 erau neguri care pluteau pe ap\u0103. \u00centr-adev\u0103r, totul \u00een fa\u0163a lor se schimba mereu. \u00cen sf\u00e2r\u015fit au z\u0103rit \u0163ara cea aievea la care voiau s\u0103 ajung\u0103. \u00cen fa\u0163a lor, departe, erau mun\u0163i alba\u015ftri, p\u0103duri de cedri, ora\u015fe \u015fi palate. Soarele nu asfin\u0163ise c\u00e2nd au ajuns la o pe\u015fter\u0103 \u00een care mu\u015fchiul moale era ca un covor.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 S\u0103 vedem ce-ai s\u0103 visezi aici la noapte \u2013 a spus fratele cel mai mic \u015fi i-a ar\u0103tat odaia ei de culcare.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 S\u0103 dea Dumnezeu s\u0103 visez cum a\u015f putea s\u0103 v\u0103 scap \u2013 a spus ea.<\/p>\n
S-a rugat lui Dumnezeu s-o ajute \u015fi s-a culcat. Deodat\u0103 i s-a p\u0103rut c\u0103 zboar\u0103 \u015fi ajunge la palatul z\u00e2nei Morgana. Z\u00e2na i-a ie\u015fit \u00eenainte, frumoas\u0103 \u015fi str\u0103lucitoare, \u015fi totu\u015fi sem\u0103na cu baba din p\u0103dure care \u00eei d\u0103duse zmeur\u0103 \u015fi-i spusese de lebedele cu coroane de aur pe cap.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Fra\u0163ii t\u0103i pot s\u0103 scape \u2013 a zis z\u00e2na \u2013 numai s\u0103 ai r\u0103bdare \u015fi s\u0103 nu-\u0163i fie fric\u0103. E drept c\u0103 apa, de\u015fi e mai moale dec\u00e2t m\u00e2inile tale, totu\u015fi \u015flefuie\u015fte pietrele, dar ea nu simte durerea pe care au s-o simt\u0103 degetele tale \u015fi ea nu are o inim\u0103 \u015fi nu simte frica \u015fi chinul pe care ai s\u0103 le sim\u0163i tu. Vezi tu urzica asta pe care o \u0163in \u00een m\u00e2n\u0103? Urzici de acestea cresc prin preajma pe\u015fterii \u00een care dormi tu acuma \u015fi numai acestea care cresc pe-aici \u015fi cele care cresc \u00een cimitir sunt bune. Pe acestea tu trebuie s\u0103 le culegi \u015fi s\u0103 nu te sperii c\u0103 au s\u0103 te usture m\u00e2inile. Dup\u0103 aceea s\u0103 le zdrobe\u015fti cu piciorul \u015fi s\u0103 faci din ele fire \u015fi cu firele acestea s\u0103 \u0163e\u015fi \u015fi s\u0103 co\u015fi unsprezece c\u0103m\u0103\u015fi cu m\u00e2neci lungi \u015fi s\u0103 le arunci peste cele unsprezece lebede \u015fi atunci vraja are s\u0103 se desfac\u0103. Dar s\u0103 \u015ftii c\u0103 din clipa \u00een care ai s\u0103 \u00eencepi lucrul \u015fi p\u00e2n\u0103 ai s\u0103-l ispr\u0103ve\u015fti nu trebuie s\u0103 vorbe\u015fti deloc, chiar dac\u0103 ar trece ani \u015fi ani de zile. Cel dint\u00e2i cuv\u00e2nt pe care \u00eel vei rosti va str\u0103punge ca un cu\u0163it inima fra\u0163ilor t\u0103i; de limba ta at\u00e2rn\u0103 via\u0163a lor. Bag\u0103 bine de seam\u0103!<\/p>\n
Z\u00e2na a lovit-o u\u015furel cu urzica peste m\u00e2n\u0103; Eliza a sim\u0163it ca o arsur\u0103 \u015fi s-a trezit. Se f\u0103cuse ziu\u0103 \u015fi l\u00e2ng\u0103 ea era o urzic\u0103 la fel cu aceea din vis. Fata a c\u0103zut \u00een genunchi, a mul\u0163umit lui Dumnezeu \u015fi a ie\u015fit din pe\u015fter\u0103 ca s\u0103-\u015fi \u00eenceap\u0103 lucrul.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Culegea urzici cu m\u00e2inile ei ginga\u015fe \u015fi urzicile o ardeau ca focul; m\u00e2inile \u015fi bra\u0163ele ei erau pline de b\u0103\u015fici, dar ea \u00eendura bucuroas\u0103 orice, numai s\u0103 poat\u0103 sc\u0103pa pe fra\u0163ii ei de vraj\u0103. Zdrobea urzicile cu piciorul \u015fi le pref\u0103cea \u00een fire verzi.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Dup\u0103 ce a apus soarele, au venit fra\u0163ii \u015fi s-au speriat c\u00e2nd au v\u0103zut c\u0103 Eliza e r\u0103nit\u0103; ei credeau c\u0103-i iar vreo vraj\u0103 de-a ma\u015fterii; c\u00e2nd \u00eens\u0103 i-au v\u0103zut m\u00e2inile, au \u00een\u0163eles ce face sora lor pentru d\u00e2n\u015fii \u015fi fratele cel mai mic a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 pe m\u00e2inile ei \u015fi acolo unde c\u0103deau lacrimile b\u0103\u015ficile ustur\u0103toare piereau.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Toat\u0103 noaptea a lucrat, fiindc\u0103 sim\u0163ea c\u0103 nu mai are lini\u015fte p\u00e2n\u0103 nu scap\u0103 de vraj\u0103 pe fra\u0163ii ei. \u00cen ziua urm\u0103toare, dup\u0103 ce lebedele au plecat, ea a r\u0103mas singur\u0103, dar niciodat\u0103 n-a trecut vremea mai repede. O c\u0103ma\u015f\u0103 era gata; tocmai \u00eencepuse pe-a doua c\u00e2nd deodat\u0103 s-a auzit un corn de v\u00e2n\u0103toare. Eliza s-a speriat. Cornul suna tot mai aproape \u015fi s-auzeau \u015fi c\u00e2inii l\u0103tr\u00e2nd. Eliza a intrat repede \u00een pe\u015fter\u0103, \u015fi-a adunat gr\u0103mad\u0103 urzicile pe care le culesese \u015fi le zdrobise \u015fi s-a a\u015fezat pe ele.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Deodat\u0103 din r\u00e2p\u0103 a ie\u015fit un c\u00e2ine \u015fi dup\u0103 el altul, \u015fi \u00eenc\u0103 unul; to\u0163i au \u00eenceput s\u0103 latre la gura pe\u015fterii \u015fi \u00een cur\u00e2nd v\u00e2n\u0103torii au fost \u015fi ei acolo s\u0103 vad\u0103 ce-i. Cel mai frumos dintre ei \u015fi care era craiul \u0163\u0103rii aceleia s-a apropiat de Eliza; fat\u0103 mai frumoas\u0103 dec\u00e2t ea nu v\u0103zuse niciodat\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Cum ai ajuns aici, fat\u0103 frumoas\u0103? a \u00eentrebat-o el.<\/p>\n
Eliza a dat numai din cap, pentru c\u0103 n-avea voie s\u0103 vorbeasc\u0103, c\u0103 dac\u0103 vorbea punea \u00een primejdie via\u0163a fra\u0163ilor ei. M\u00e2inile \u015fi le-a ascuns sub \u015for\u0163, ca s\u0103 nu vad\u0103 craiul ce trebuia ea s\u0103 \u00eendure.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Hai cu mine! a spus el; nu trebuie s\u0103 mai stai aici! Dac\u0103 e\u015fti tot a\u015fa de bun\u0103 pe c\u00e2t e\u015fti de frumoas\u0103, am s\u0103 te \u00eembrac numai \u00een catifea \u015fi-n m\u0103tase, am s\u0103-\u0163i pun pe cap coroan\u0103 de aur \u015fi ai s\u0103 stai \u00een palatul cel mai frumos pe care-l am.<\/p>\n
\u015ei craiul a luat-o pe Eliza \u015fi a a\u015fezat-o pe cal l\u00e2ng\u0103 el. Ea pl\u00e2ngea \u015fi-\u015fi fr\u00e2ngea m\u00e2inile. \u015ei atunci craiul a spus:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Eu \u00ee\u0163i vreau numai binele. O dat\u0103 \u015fi o dat\u0103 ai s\u0103-mi mul\u0163ume\u015fti.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u015ei a pornit cu ea prin mun\u0163i, cu v\u00e2n\u0103torii dup\u0103 d\u00e2nsul. Soarele asfin\u0163ea c\u00e2nd au ajuns \u00een cetatea de scaun a \u0163\u0103rii, ora\u015f cu multe biserici \u015fi palate. Craiul a dus-o pe Eliza la palatul lui, unde prin s\u0103li de marmur\u0103 clipoceau havuzuri \u015fi pere\u0163ii erau zugr\u0103vi\u0163i \u015fi tavanele erau \u015fi ele zugr\u0103vite. Eliza \u00eens\u0103 nu se uita la nimic, era m\u00e2hnit\u0103 \u015fi pl\u00e2ngea. Slujitoarele au \u00eembr\u0103cat-o cu haine scumpe, i-au pus m\u0103rg\u0103ritare \u00een p\u0103r \u015fi m\u0103nu\u015fi \u00een degetele urzicate.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0G\u0103tit\u0103 cum era acuma, era at\u00e2t de frumoas\u0103 \u00eenc\u00e2t curtenii s-au \u00eenchinat \u015fi mai ad\u00e2nc \u00een fa\u0163a ei \u015fi craiul a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se \u00eensoare cu ea, de\u015fi duhovnicul cur\u0163ii cl\u0103tina din cap \u015fi zicea c\u0103 fata asta frumoas\u0103, g\u0103sit\u0103 \u00een p\u0103dure, era o vr\u0103jitoare care l-a orbit pe crai \u015fi i-a furat min\u0163ile.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Craiul \u00eens\u0103 nu a ascultat ce spune, a pus muzica s\u0103 c\u00e2nte, a poruncit cele mai bune bucate \u015fi a pus fete frumoase s-o \u00eenso\u0163easc\u0103 dans\u00e2nd. Apoi a dus-o pe Eliza prin gr\u0103dini pline de miresme \u015fi prin od\u0103i m\u0103re\u0163e, dar ea nici nu z\u00e2mbea m\u0103car, fiindc\u0103 era n\u0103p\u0103dit\u0103 de durere. C\u00e2nd au ajuns \u00een od\u0103ile ei, craiul a deschis o u\u015f\u0103 \u015fi i-a ar\u0103tat Elizei o c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103 a\u015fternut\u0103 cu covoare verzi \u015fi scumpe \u015fi care sem\u0103na cu pe\u015ftera \u00een care o g\u0103sise. Pe jos era m\u0103nunchiul de fire pe care ea le scosese din urzici \u015fi de-un cui era at\u00e2rnat\u0103 c\u0103ma\u015fa pe care tocmai o ispr\u0103vise; toate fuseser\u0103 aduse de un v\u00e2n\u0103tor, care le socotise drept o ciud\u0103\u0163enie.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Aici ai s\u0103 crezi c\u0103 e\u015fti tot la tine acas\u0103 \u2013 a spus craiul. Uite \u015fi lucrul pe care-l lucrai.<\/p>\n
C\u00e2nd Eliza a v\u0103zut lucrul care \u00eei era ei drag, un z\u00e2mbet i-a r\u0103s\u0103rit pe buze \u015fi s\u00e2ngele i s-a \u00eentors \u00een obraji. S-a g\u00e2ndit la m\u00e2ntuirea fra\u0163ilor ei, a s\u0103rutat m\u00e2na craiului \u015fi el a str\u00e2ns-o la piept \u015fi a poruncit s\u0103 trag\u0103 clopotele \u015fi s\u0103 vesteasc\u0103 nunta. Frumoasa fat\u0103 mut\u0103 din p\u0103dure era acum cr\u0103iasa \u0163\u0103rii aceleia.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Duhovnicul i-a spus craiului c\u00e2teva vorbe rele la ureche, dar ele n-au ajuns p\u00e2n\u0103 la inima lui. Nunta s-a f\u0103cut \u015fi duhovnicul a trebuit chiar el s\u0103-i puie Elizei pe cap coroana \u015fi c\u00e2nd i-a pus-o i-a ap\u0103sat-o a\u015fa de tare pe frunte c\u0103 a durut-o. Dar inima o durea \u015fi mai tare c\u00e2nd se g\u00e2ndea la fra\u0163ii ei \u015fi durerile trupului nu le mai sim\u0163ea. Gura ei era mut\u0103; fiindc\u0103 o singur\u0103 vorb\u0103 ar fi curmat via\u0163a fra\u0163ilor ei, dar ochii ei vorbeau \u015fi ar\u0103tau o ad\u00e2nc\u0103 dragoste craiului celui bun \u015fi frumos, care f\u0103cea tot ce putea ca s-o bucure. \u00cei era drag tot mai tare \u015fi mult ar fi vrut ea s\u0103-i spun\u0103 ce are pe suflet \u015fi ce o doare. Dar nu putea, trebuia s\u0103 fie mut\u0103 \u015fi mut\u0103 s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 lucrul pe care-l \u00eencepuse. Noaptea se scula de l\u00e2ng\u0103 el \u015fi se ducea \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103 \u015fi \u0163esea c\u0103ma\u015f\u0103 dup\u0103 c\u0103ma\u015f\u0103; dar c\u00e2nd s-o \u00eenceap\u0103 pe a \u015faptea, n-a mai avut fire.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen cimitir ea \u015ftia c\u0103 sunt urzici de care avea nevoie, dar trebuie s\u0103 se duc\u0103 chiar ea s\u0103 le culeag\u0103; cum s\u0103 fac\u0103 oare ca s-ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la ele? “Ce-i durerea degetelor pe l\u00e2ng\u0103 chinul pe care \u00eel \u00eendur\u0103 inima mea? se g\u00e2ndea ea. Trebuie s\u0103 \u00eencerc numaidec\u00e2t!” Cu inima str\u00e2ns\u0103 ca \u015fi cum ar fi f\u0103cut ceva r\u0103u, a ie\u015fit pe furi\u015f \u00een gr\u0103dina luminat\u0103 de lun\u0103, a pornit prin aleile lungi, apoi pe str\u0103zile pustii \u015fi a ajuns la cimitir.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Un singur om o v\u0103zuse, duhovnicul. Numai el fusese treaz pe c\u00e2nd toat\u0103 lumea dormea. \u015ei el se g\u00e2ndi c\u0103 avusese dreptate c\u00e2nd spusese c\u0103 nu-i lucru curat cu cr\u0103iasa; era f\u0103r\u0103 nici o \u00eendoial\u0103 vr\u0103jitoare \u015fi \u00een\u015felase pe crai \u015fi pe toat\u0103 lumea.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Duhovnicul a spus craiului ce v\u0103zuse \u015fi ce credea el c\u0103 ar fi \u015fi, la vorbele aspre pe care le rostea, pe obrajii craiului au curs dou\u0103 lacrimi grele. \u00cen inima lui a p\u0103truns \u00eendoiala. Noaptea s-a pref\u0103cut c\u0103 doarme, dar n-a dormit \u015fi a v\u0103zut cum Eliza s-a sculat \u015fi s-a dus \u00eenceti\u015for \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163a ei; \u015fi asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een fiecare noapte.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Cu fiecare zi care trecea, fa\u0163a craiului se \u00eentuneca tot mai tare. Eliza vedea asta, dar nu \u00een\u0163elegea de ce \u015fi se \u00eengrijora, dar \u015fi mai tare se \u00eengrijora c\u00e2nd se g\u00e2ndea la fra\u0163ii ei. Cu lacrimi fierbin\u0163i, ea uda catifeaua \u015fi purpura cr\u0103iasc\u0103. \u015ei iat\u0103 c\u0103 lucrul ei s-apropia de sf\u00e2r\u015fit; doar o c\u0103ma\u015f\u0103 mai trebuia, dar acuma iar nu mai avea fire \u015fi nici o urzic\u0103; trebuia deci s\u0103 se mai duc\u0103 o dat\u0103, cea din urm\u0103, la cimitir \u015fi s\u0103 culeag\u0103 ni\u015fte urzici. Se g\u00e2ndea cu fric\u0103 la drumul p\u00e2n\u0103 acolo, dar nu s-a l\u0103sat clintit\u0103 \u00een voin\u0163a ei.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Noaptea a ie\u015fit din palat \u015fi s-a dus, dar de data asta craiul \u015fi duhovnicul s-au luat dup\u0103 ea; au v\u0103zut cum Eliza a intrat pe poarta cimitirului \u015fi c\u00e2nd au intrat \u015fi ei au v\u0103zut cum ni\u015fte vr\u0103jitoare \u015fedeau pe o lespede de morm\u00e2nt. Craiul \u015fi-a \u00eentors capul \u00een alt\u0103 parte, fiindc\u0103 \u015fi-a \u00eenchipuit c\u0103 printre ele e \u015fi aceea care adormise asear\u0103 cu capul pe pieptul lui.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Poporul o va judeca! a spus el \u015fi poporul a judecat-o \u015fi a os\u00e2ndit-o s\u0103 fie ars\u0103 pe rug.<\/p>\n
Au luat-o pe Eliza din od\u0103ile cele frumoase \u015fi au dus-o \u00eentr-o hrub\u0103 neagr\u0103 \u015fi umed\u0103 \u00een care v\u00e2ntul intra \u015fuier\u00e2nd printre gratii; \u00een loc de catifea \u015fi m\u0103tase i-au dat m\u0103nunchiul de urzici ca s\u0103-\u015fi pun\u0103 capul pe ele. C\u0103m\u0103\u015file aspre \u015fi ustur\u0103toare pe care le \u0163esuse i le-au dat ca s\u0103 se \u00eenveseleasc\u0103, dar nimic n-ar fi putut s\u0103-i fie mai drag dec\u00e2t ele \u015fi ea a \u00eenceput iar s\u0103 lucreze ca s\u0103 le ispr\u0103veasc\u0103. Afar\u0103, copiii de pe uli\u0163\u0103 c\u00e2ntau c\u00e2ntece \u00een care \u00ee\u015fi b\u0103teau joc de d\u00e2nsa \u015fi nimeni nu-i spunea o vorb\u0103 de m\u00e2ng\u00e2iere.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Spre sear\u0103 iat\u0103 c\u0103 la gratii s-a auzit un f\u00e2lf\u00e2it de aripi; era fratele cel mai mic; aflase unde era sor\u0103-sa \u015fi venise s-o vad\u0103. Ea a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 de bucurie, de\u015fi se g\u00e2ndea c\u0103 noaptea asta avea s\u0103 fie cea din urm\u0103 pe care o mai avea de tr\u0103it. Dar bine cel pu\u0163in c\u0103 erau c\u0103m\u0103\u015file aproape gata \u015fi fra\u0163ii ei erau aici!<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Duhovnicul a venit s\u0103 stea \u00een ceasul din urm\u0103 cu d\u00e2nsa, fiindc\u0103 a\u015fa f\u0103g\u0103duise craiului; dar ea a cl\u0103tinat din cap \u015fi l-a rugat din ochi s\u0103 plece. Noaptea asta voia s\u0103-\u015fi ispr\u0103veasc\u0103 lucrul, c\u0103 dac\u0103 nu-l ispr\u0103vea, atunci toate fuseser\u0103 degeaba, necazurile, lacrimile \u015fi nop\u0163ile ei nedormite. Duhovnicul a plecat spun\u00e2ndu-i vorbe aspre. Eliza \u00eens\u0103 \u015ftia c\u0103 era nevinovat\u0103 \u015fi nu s-a sinchisit de vorbele lui \u015fi s-a pus s\u0103 lucreze.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u015eoriceii umblau repede \u00eencoace \u015fi \u00eencolo \u015fi \u00eei aduceau urzicile la picioare, ca s-o ajute \u015fi ei c\u00e2t de c\u00e2t. La fereastr\u0103 a venit o pas\u0103re \u015fi i-a c\u00e2ntat toat\u0103 noaptea tot c\u00e2ntece vesele, ca s-o \u00eemb\u0103rb\u0103teze.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Cu vreun ceas \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul soarelui, cei unsprezece fra\u0163i au venit la poarta palatului \u015fi au cerut s\u0103 fie du\u015fi \u00een fa\u0163a craiului. Li s-a r\u0103spuns c\u0103 nu se poate, e noapte, craiul doarme \u015fi nu vrea s\u0103 fie trezit. S-au rugat, au amenin\u0163at, a venit straja, a ie\u015fit \u015fi craiul \u015fi a \u00eentrebat ce este; dar tocmai atunci a r\u0103s\u0103rit soarele \u015fi pe cei unsprezece fra\u0163i nu i-a mai v\u0103zut nimeni; dar pe deasupra castelului zburau unsprezece lebede.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0La poarta ora\u015fului se adunase lume de pe lume s\u0103 vad\u0103 cum au s-o ard\u0103 pe vr\u0103jitoare. O m\u00e2r\u0163oag\u0103 tr\u0103gea c\u0103ru\u0163a \u00een care era Eliza; o \u00eembr\u0103caser\u0103 cu o rochie de p\u00e2nz\u0103 de sac, p\u0103rul ei cel frumos \u00eei at\u00e2rna desf\u0103cut pe umeri, obrajii \u00eei erau galbeni, buzele i se mi\u015fcau \u00eenceti\u015for \u015fi degetele ei \u00eempleteau firele verzi de urzic\u0103. Nici chiar pe drumul c\u0103tre moarte ea nu-\u015fi l\u0103sa lucrul. La picioarele ei erau zece c\u0103m\u0103\u015fi, la a unsprezecea lucra acuma. Lumea r\u00e2dea de ea:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Ia uite vr\u0103jitoarea cum tot \u015fo\u015fote\u015fte! Nu spune rug\u0103ciuni, cine \u015ftie ce vr\u0103ji o fi f\u0103c\u00e2nd! \u015ei \u015fi-a luat \u015fi lucrul ei afurisit! S\u0103 i-l rupem \u00een buc\u0103\u0163i!<\/p>\n
\u015ei lumea s-a repezit \u015fi a vrut s\u0103 ia c\u0103m\u0103\u015file \u015fi s\u0103 le rup\u0103, dar deodat\u0103 au venit \u00een zbor unsprezece lebede \u015fi s-au a\u015fezat de jur \u00eemprejurul ei \u00een c\u0103ru\u0163\u0103 \u015fi au \u00eenceput s\u0103 dea din aripi. Lumea s-a tras \u00eenapoi speriat\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 E semn ceresc! E nevinovat\u0103! \u015fopteau mul\u0163i, dar nu \u00eendr\u0103zneau s\u0103 spun\u0103 cu glas tare.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0C\u0103l\u0103ul a luat-o de m\u00e2n\u0103, dar Eliza a aruncat cele unsprezece c\u0103m\u0103\u015fi peste lebede \u015fi deodat\u0103 au r\u0103s\u0103rit unsprezece prin\u0163i frumo\u015fi; numai cel mai t\u00e2n\u0103r avea la un um\u0103r arip\u0103 \u00een loc de bra\u0163, deoarece c\u0103ma\u015fa lui avea numai o m\u00e2nec\u0103, din pricin\u0103 c\u0103 Eliza nu mai avusese timp s-o fac\u0103 \u015fi pe cealalt\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Acuma pot s\u0103 vorbesc! a spus ea. Sunt nevinovat\u0103!<\/p>\n
C\u00e2nd lumea a v\u0103zut ce s-a \u00eent\u00e2mplat, s-a \u00eenchinat \u00een fa\u0163a ei, dar ea a c\u0103zut le\u015finat\u0103 \u00een bra\u0163ele fra\u0163ilor ei: \u00eencordarea, spaima \u015fi durerea o cople\u015fiser\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2013 Da, e nevinovat\u0103! a spus fratele cel mai mare \u015fi a povestit tot ce se \u00eent\u00e2mplase. \u00cen timp ce vorbea s-a r\u0103sp\u00e2ndit o mireasm\u0103 parc\u0103 de mii \u015fi mii de trandafiri, fiindc\u0103 fiecare lemn din rug f\u0103cuse r\u0103d\u0103cini \u015fi scosese ramuri. Rugul era acuma ca o tuf\u0103 mare de trandafiri ro\u015fii, care to\u0163i erau \u00eenflori\u0163i, \u00een v\u00e2rf cu o floare alb\u0103 \u015fi str\u0103lucitoare, care lumina ca o stea. Craiul a cules-o \u015fi a prins-o Elizei \u00een piept. \u015ei atunci ea s-a trezit u\u015foar\u0103 \u015fi senin\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Toate clopotele au \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 singure \u015fi p\u0103s\u0103ri multe au venit \u00een stoluri; \u015fi a fost iar nunt\u0103 la palat, dar o nunt\u0103 cum nici un crai nu mai v\u0103zuse vreodat\u0103.<\/p>\n
Departe de-aici, acolo unde se duc r\u00e2ndunelele c\u00e2nd la noi e iarn\u0103, era odat\u0103 un crai care avea unsprezece b\u0103ie\u0163i \u015fi o fat\u0103 pe care o chema Eliza. Cei unsprezece … <\/p>\n