…balad\u0103 popular\u0103 culeas\u0103 de Gheorghe Dem Theodorescu<\/p>\n
Foicic\u0103 m\u0103r\u0103cine,
\nAsculta\u021bi, boieri, la mine
\nS\u0103 v\u0103 spun pe “Corbea” bine!
\nFrunz\u0103 verde pelin\u021b\u0103,
\nZace-mi, zace \u00een temni\u021b\u0103,
\nPus de vod\u0103 Stef\u0103ni\u021b\u0103,
\nZace-mi Corbea viteazul,
\nZace-mi corbea haiducul.
\nIn temni\u021b\u0103 la Opri\u0219
\nUnde-mi zace Corbea-nchis,
\n\u0218ade-n apa
\nP\u00e2n\u0103-n sap\u0103
\n\u0218i-n noroi
\nP\u00e2n la turloi,
\nCu lac\u0103te pe la u\u0219e
\nCu m\u00e2ini dalbe \u00een c\u0103tu\u0219e,
\nIar la g\u00e2t pecetluit
\nCu cinci litri de argint,
\nCum n-am v\u0103zut de c\u00e2nd sunt.
\nFrunzuli\u021b\u0103 trei foi late,
\nDe ce \u00een temni\u021b\u0103a-mi \u0219ade?
\nPentr-un palo\u0219 ferecat,
\nNuma-n aur \u00eembr\u0103cat,
\nDe nu \u0219tiu cine furat;
\nPentr-un ro\u0219u bidiviu,
\nCal nebun, ro\u0219u zglobiu,
\nCe-a fost prins de prin pustiu.
\n\u0218i-n temni\u021b\u0103 de c\u00e2nd \u0219ade?
\nDe nou\u0103 ani jum\u0103tate
\n\u0218-alte trei zile de var\u0103;
\nNumele-i merge prin \u021bar\u0103.
\nFrunza verde de cicoar\u0103,
\nTot mai zace-ntemnicioar\u0103
\nNou\u0103 ani \u0219i jum\u0103tate
\n\u0218i al\u021bi nou\u0103 \u00eemi mai \u0219ade:
\nDe trei ori tot c\u00e2te nou\u0103
\n\u00cemi fac dou\u0103zeci \u0219i \u0219apte
\nDe c\u00e2nd \u00een temni\u021b\u0103 \u0219ade.
\nAzi e sf\u00e2nta s\u00e2mb\u0103t\u0103,
\nM\u00e2ine mi-e duminic\u0103,
\nChiar Dumnica cea mare
\nZi de sf\u00e2nt\u0103 s\u0103rb\u0103toare.
\nIes din sf\u00e2nta m\u0103n\u0103stire,
\nDe la sf\u00e2nta leturghie,
\nTo\u021bi boierii la plibare,
\n\u0218i vod\u0103, la v\u00e2n\u0103toare.
\nFrunzuli\u021b\u0103 lemn uscat,
\nIaca, mare s-ant\u00e2mplat
\nCa chiar m\u0103iculi\u021ba Corbii
\nFugit\u0103-n \u021bara Moldovii,
\nBab\u0103
\nSlab\u0103
\n\u0218i-nfocat\u0103,
\nDar la minte \u00eenteleapt\u0103,
\nLa cuvinte
\nPropiat\u0103
\n\u0218i-n z\u0103r\u0103fir \u00eembr\u0103cat\u0103,
\nVreo trei-patru ou\u0219oare
\nDuce Corbii la-nchisoare.
\n\u0218i-n temni\u021b\u0103 de m\u00e2ncare.
\nLua t\u00e2rgul
\nTot de-a lungul
\n\u0218i uli\u021bi d-a curmezi\u0219ul
\nPe unele se-drepta,
\nP-altele
\nSe r\u0103t\u0103cea.
\nP\u00e2n’ la temni\u021b-ajungea.
\nIar dac\u0103 mi-\u0219i ajungea,
\nBaba
\nSlab\u0103
\n\u0218i-nfocat\u0103
\nDar la minte \u00eenteleapta,
\nLa cuvinte
\nPropiat\u0103
\nCu z\u0103r\u0103fir \u00eembr\u0103cat\u0103,
\nLa fereastr\u0103 s-a\u0219ez\u0103
\n\u0218i din gur\u0103 tot striga:
\n– Corbeo, maic\u0103, aici e\u0219ti?
\nCorbeo, maic\u0103 mai tr\u0103ie\u0219ti?
\nSpune-mi, maic\u0103, de e\u0219ti viu,
\nSpune maichii, ca s\u0103 \u0219tiu;
\nCa de-ai fi m\u0103icu\u021ba mort,
\nS\u0103 dau la popa de-un ort,
\nCu popa sa te citesc,
\nDe pomeni s\u0103-\u021bi \u00eengrijesc!
\nCorbea dao auzea,
\nGlasul c\u0103-i \u00een\u021belegea
\n\u0218i din gur\u0103-i r\u0103spundea:
\n– Maic\u0103, m\u0103iculi\u021ba mea,
\nParca tot sunt viu,
\nDar numai sufletu-mi \u021biu.
\n\u00cen temini\u021b\u0103 m-am uscat,
\nC\u0103-n ea, de c\u00e2nd am intrat,
\nDin chica ce mi-a crescut
\nMi-am f\u0103cut
\nDe a\u0219ternut,
\nCu barba m-am \u00eenvelit,
\nCu must\u0103\u021bi m-am \u0219terg\u0103rit.
\nAicea, c\u00e2nd am intrat,
\nCe-am v\u0103zut c\u00e2nd m-am uitat?
\nB\u00e2jb\u00e2iau
\n\u0218erpoaicele
\n\u0218i erau
\nCa acele,
\nBroa\u0219tele –
\nCa nucile,
\nNap\u00e2rci –
\nCa undrelele.
\nAcum sunt \u0219erpoaicele,
\nMaic\u0103, sunt ca grinzile,
\nBroa\u0219tele –
\nCa ploscile,
\n\u0218i nap\u00e2rci –
\nCa butile.
\nDe c\u00e2nd, maic\u0103, am intrat,
\nPic de vin n-am mai gustat,
\nSomn nu m-a mai apucat,
\nPe toate ca le-am r\u0103bdat
\n\u0218i pe toate le-a\u0219 r\u0103bda
\nDe n-ar fi una mai rea,
\nC-o dr\u0103coaic\u0103 de \u0219erpoaic\u0103,
\nBat-o
\nMaica Precist\u0103
\nS-a-ncuibat \u00een barba mea.
\nEa, maic\u0103, ca mi-a ouat,
\nOu\u0103le \u0219i le-a l\u0103sat
\n\u00cen fundul salvarului,
\nFundul pozunarului;
\n\u00cen s\u00e2nul meu c-a clocit;
\n\u0218i puii \u0219i-a col\u0103cit
\n\u00cen s\u00e2nul meu ca \u0219i-i cre\u0219te
\n\u0218i de coaste m\u0103 ciupe\u0219te.
\nUnde, maic\u0103 se zg\u00e2rce\u0219te,
\nInimioara mi-o race\u0219te!
\nUnde, maic\u0103, se \u00eentinde,
\nInimioara mi-o coprinde!
\nM\u0103-sa, dac\u0103-l auzea,
\nM\u0103-sa, mare, ce-mi f\u0103cea?
\nNici o clipa nu pierdea,
\nCi degraba c\u0103-mi pleca,
\nLa c\u00e2rciuma se ducea,
\nM\u00e2na pe-o cofa punea,
\nCinspreci oca vin turna,
\nIute-napoi se-ntorcea
\nLa fereastra c-o ducea
\n\u0218i-n m\u00e2na Corbii c-o da.
\nCorbea, dac\u0103 mi-o vedea,
\nTocmai din ad\u00e2nc ofta.
\nOchii la cer \u00eendrepta,
\nLa Dumnezeu se g\u00e2ndea,
\nLa Dumnezeu se uita.
\nDumnezeu ca se-ndura,
\nDumnezeu l-invrednicea
\n\u0218i putere c\u0103-i dedea.
\nEl, dac\u0103 se odihnea,
\nCu ochii negri se uita,
\nCofa cu m\u00e2na lua,
\n\u00centr-o parte se lasa,
\nCam intr-o r\u00e2na se da,
\nCofa la gura ducea,
\nBuze pe cofa Punea,
\nSi din cofa c\u00e2nd sorbea,
\nTocma-n fund ca-i rasufla.
\nSi c\u00e2nd cofa arunca,
\npeste cap cofa c\u00e2nd da,
\nPaisprece hoti dobora
\nSi pe loc ii omora.
\nApoi cu ma-sa vorbea
\nSi din gura ce-i zicea?
\nMaica, maiculita mea,
\nNu-i pacat de viata mea?
\nStau in temnita bagat
\nPentr-un palos ferecat,
\nDe nu stiu cine furat,
\nPentru Rosu bidiviu
\nPentru Rosu meu zglobiu:
\nAlta vina nu mai stiu.
\nM-am g\u00e2ndit,
\nM-am razg\u00e2ndit
\nSi iata ce-am planuit!
\nAzi e sf\u00e2nta s\u00e2mbata,
\nM\u00e2ine e duminica,
\nChiar Duminica cea mare,
\nZi de sf\u00e2nta sarbatoare
\nC\u00e2nd ies domni la v\u00e2natoare
\nSi boierii la plimbare.
\nTu, maicuta, sa teduci
\nSi pe voda sa-l apuci,
\nDe departe sa-ngenunch,
\nM\u00e2na, poala sa-i saruti,
\nDe deaproape sa te rogi
\nSi din gura tu sa-i zici:
\n“Iarta, Doamne Stefan-voda,
\nIarta, Doamne, pe Corbea,
\nC-o da bir ca birnicii,
\nGaleata ca nemesii,
\nBanetul ca vamesii
\nS-o fi-n r\u00e2nd cu boierii!”
\nDu-te, maica, si te-ntoarce,
\nDoar m\u00e2nia i s-o-ntoarce.
\nBaba, unde-l auzea,
\nBaba nu mai astepta:
\nChiar atuncea se ducea,
\nDrumul lui voda-l tinea
\nDe departe-ncenunchea,
\nM\u00e2na, poala-i saruta,
\nDe d-aproape se ruga
\nSi dsin gura mi-i zicea:
\n– Iarta, Iarta, Doamne Stefan-voda,
\nIarta, Doamne, pe Corbea,
\nSaracut de maica-sa,
\nC-o da bir ca birnicii,
\nGaleata ca nemesii,
\nBanetul ca vamesii
\nS-o fi-n r\u00e2nd cu boierii!
\nStefan-voda-ntelegea
\nUnde baba-l atingea,
\nSi-n gura mare-i zicea:
\n– Baba Slaba
\nSi-nfocata,
\nDar la minte Inteleapta,
\nLa cuvinte Propriata,
\nAsculta, babo, la mine,
\nC-o sa-tti spui de Corbea bine.
\nAzi e sf\u00e2nta s\u00e2mbata,
\nM\u00e2ine e duminica,
\nChiar Duminica cea mare,
\nZi de sf\u00e2nta sarbatoare,
\nS-ai sa fii d-o soacra mare.
\nLui Corbea, petceluit
\nCu cinci litre de argint,
\nFata mare i-am gasit,
\nFrumoasa cum nu e-n lume,
\nS-o cheama, babo, pe nume
\nJup\u00e2neasa Carpena,
\nAdusa Din Slatina,
\nNumai din topor cioplita
\nSi din barda barduita,
\nPe la v\u00e2rf cam ascutita,
\nPe la mijloc e strujita,
\nLa tulpina varuita,
\nPentru Corbe-al tau gatita.
\nBabo, am mai ingrijit
\nLautari de i-am tocmit
\nLautari de Bucuresti,
\nPe galbeni imparatesti,
\nCu papucii
\nGalbiori
\nCu ceacsirii
\nRosiori,
\nC\u00e2nd ii vezi, te infiori
\nSi te cutremuri sa mori!
\nC\u00e2t era ea de batr\u00e2na,
\nSarea mai ca o copila:
\nIntr-o fuga alerga
\nSi la Corbea se ducea,
\nLa temnita ajungea,
\nDe fereastra se lipea,
\nToate i le povestea.
\nCorbea, daca-mi asculta
\nCorbea greu se necajea
\nSi oftnd ii raspundea:
\n– Ci taci, maica, la naiba,
\nCa asa e femeia:
\nPoale lungi si minte scurta,
\nJudecata mai marunta,
\nCap legat, inima-ncinsa,
\nSi de minte necoprinsa.
\nEu ti-am zis duminica,
\nTu mi te-ai dus s\u00e2mbata.
\nJup\u00e2neasa Carpena,
\nAdusa Din Slatina
\nNu mi-e, maica, sotia,
\nCi-mi este, maica, teapa
\nSa ma cunune cu ea,
\nSaracut de viata mea.
\nLautarii
\nCine-mi sunt?
\nVulturii ce zboara-n v\u00e2nt
\nCu penele zugravite,
\nCu boturi de pietre scumpe,
\nCu picioare Galbioare
\nSi de s\u00e2nge rosioare.
\nEi pe mine s-or lasa
\ncu carnea-mi s-or satura,
\nCu s\u00e2nge s-or adapa:
\nIaca, maica, nunta mea!
\nMa-sa unde-l auzea,
\nImi ofta Si imi pl\u00e2ngea,
\nCu pumnii-n cap se batea,
\nIar Corbea ce mi-i zicea?
\n– Lasa, maica, bocetul,
\nCa sa nu-ti pierzi cumpatul,
\nCa de pacatele mele
\nOi da seama eu de ele.
\nVaz ca nu vrea Dumnezeu
\nCa sa scape Rosul meu:
\nD-o scapa el, ma duc eu.
\nDe vrei, maica, eu sa scap
\nDu-te iute si degrab’,
\nDu-te-n tara Moldovii,
\nDu-te la grajdul Corbii,
\nLa groapa cu sapte nuci,
\nPe Rosul sa mi-l aduci,
\nDeselat si destolat,
\nCa paunul nerotat;
\nDar sa nu uiti, maica mea,
\nO pernita de subt sea,
\nNici prea lunga,
\nNici prea scurta,
\nCusuta Cu pietre multeB\u00e2csita
\nCu pietre scumpe,
\nSi cioltarul de argint,
\nFace d\u00e2ra pe pam\u00e2nt,
\nCum n-am vazut de c\u00e2nd sunt
\nSi cu el de t-ei intoarce,
\nSa vii la oras incoace,
\nCu Rosul Legat de fr\u00e2u,
\nCu fr\u00e2ul Legat de br\u00e2u.
\nIar voda, de l-o vedea,
\nLa suflet l-o sageta:
\nEl pe mine m-o chema
\nSa-i incalec pe Rosul,
\nCa sa-i vada umbletul.
\nDu-te, maica, si sa vii
\nCa tot oi fi printre vii.
\nUnde baba l-auzea
\nTistimel imbrobodea,
\nCararuia-si apuca
\nSi mergea, mare, mergea
\nP\u00e2na colo-n Moldova,
\nCum ii zise corbea.
\nAcolo de-mi ajungea,
\nSapa-n m\u00e2na de lua,
\nTot gunoiul rascolea,
\nSi, trei ceasuri de-mi sapa,
\nGrajd de piatra ca gasea
\nSi pe Rosu-l destupa.
\nLa use c\u00e2nd ajungea,
\nLacat la use gasea,
\nLacat mare c\u00e2t cofa
\nPe cheier, mare, chema,
\nDouasprece chei cata
\nPa c\u00e2nd le potrivea,
\nLacatul ca-i descuia
\nBaba usa deschidea
\nSi pe Rosu c\u00e2nd vedea,
\nOchii i se-ntuneca.
\nCu jaratec il hranea,
\nCu apa il adapa,
\nCu vinisor il spala.
\nBaba, mare, ca-mi lua
\nSi pernita de supt sea,
\nCusuta Cu pietre multe,
\nB\u00e2csita Cu pietre scumpe
\nSi cioltarul de argint
\nFace d\u00e2ra pe pam\u00e2nt.
\nRosul din gura-i zicea:
\n– Sterge-ma, batr\u00e2na mea,
\nCa v-o fi, babo, pacat
\nAici de c\u00e2nd m-ati bagat:
\nCa mi-am intrat tretior,
\nS-acuma ies batr\u00e2ior.
\nDe capastru de-l lua
\nS-afara de mi-l scotea,
\nV\u00e2nt de vara
\nMi-l batea,
\nV\u00e2nt de seara
\n‘L-adia.
\nRosul mi se-nviora,
\nOchii roata ca-si facea,
\nPretutindeni se uita,
\nToata tara coprindea,
\nSi-n tafturi De se umfla,
\nPam\u00e2nturi Cutremura,
\nSi-ncepea de r\u00e2ncheza,
\nCasele a rasuna,
\nCasele se dar\u00e2ma,
\nNumai st\u00e2lpii ram\u00e2nea.
\nSi se uita:
\nCata, mare, pe Corbea!
\nBaba pe Rosu-l lua,
\nDe capastru-l aducea,
\nLa oras ca-mi ajungea.
\nC\u00e2nd pe ulita intra,
\nRosul, mare, r\u00e2ncheza:
\nNegustori se spaim\u00e2nta,
\nBoieri afara-mi iesea,
\nToti pe Corbea ca-mi vorbea
\nSi din gura mi-si zicea:
\n– Parc-ar fi scapat Corbea!
\nCine pe baba-nt\u00e2lnea,
\nCine pe Rosu vedea,
\nTot mereu ca-mi intreba:
\n– Nu ti-e Rosu de v\u00e2nzare,
\nSa-ti d\u00e2m galbeni si parale,
\nOri sa faci d-un schimb cu noi,
\nPentru unul sa-ti dam doi,
\nTi-om plini p\u00e2na la trei?
\nDar baba ce raspundea,
\nDar baba ce le graia?
\n– Nu mi-e Rosu de v\u00e2nzare,
\nNu mi-e Rosu de schimbare,
\nCi-mi este de daruiala
\nCui o da pe Corbe-afara!
\nNegustori, cum auzea,
\nBoieri, c\u00e2nd intelegea
\nBabei, mare, raspundea:
\nDu-te, baba, la naiba,
\nNu ti s-ar plini vorba!
\nC\u00e2nd era Corbea prin tara,
\nNe facea Si de ocara,
\nCa daca ne jafuia
\nSi daca ne inmuia,
\nC\u00e2nd ii mai ziceam ceva,
\nMaciuca ca-mi scutura
\nSi de spete Ne-ndoia
\nSi neveste Ne rapea
\nSi cu ele Se plimba!
\nEa la temnita mergea
\nSi lui corbea-l arata,
\nIara Corbea mi-onvata
\nCe sa faca maica-sa.
\nFoicica s-o lalea,
\nBaba ici, baba colea,
\nBaba-mi bate ulita
\nTot cu Rosu dupa ea,
\nPe Rosul
\nTrag\u00e2nd de fr\u00e2u,
\nCu fr\u00e2ul Legat de br\u00e2u.
\nSi mergea, mare, mergea
\nP\u00e2n’ la curte mi-ajungea.
\nDar la curte ce era,
\nDar la curte ce gasea?
\nVoda-n palme ca batea,
\nDivan mare c-aduna:
\nToti boierii ca chema,
\nToti boierii ca-mi venea
\nCa sa-nsoare pe Corbea
\nCu mireasa
\nCarpena,
\nAdusa
\nDin Slatina,
\nSi sa-i faca nunta mare
\nCa-ntr-o zi de sarbatoare.
\nIaca, mare, se-nt\u00e2mpla
\nCa si baba mi-si trecea,
\nPe Rosul
\nTrag\u00e2nd de fr\u00e2u,
\nCu fr\u00e2ul
\nLegat de br\u00e2u.
\nStefan-voda, de-l vedea,
\nDe fereastra
\nSe lipea,
\nBarba-n gura
\nSumetea,
\nLa boieri ca-l arata,
\nR\u00e2vna-n suflet le intra.
\nSi ei, mare, ce-mi facea?
\nSlugulitele ce-avea,
\nCalarasii ce-i slujea
\nEi la baba trimitea
\nCa sa-ntrebe pe baba
\nDe-i Rosu de Pe Rosul
\nTrag\u00e2nd de fr\u00e2u,Cu fr\u00e2ul
\nLegat de br\u00e2u. m\u00e2nzare,
\nTot pe galbeni si parale,
\nDe-i Rosu de schimbare,
\npentru unul sa-i dea doi,
\nSa-i plineasca p\u00e2n’ la trei.
\nDar baba ce raspundea?
\nBaba una c-o tinea:
\nNu mi-e Rosu de v\u00e2nzare,
\nNu mi-e Rosu de schimbare,
\nCi-mi este de daruiala
\nCui mi-o sta pe el calare.
\nVoda, dac-o auzea,
\nBoierii, daca vedea,
\nPe slujbasi ca trimetea
\nSa-ncalice pe Rosul,
\nSa le-arate umbletul,
\nCa le-a r\u00e2mnit sufletul.
\nSlugi la Rosu se ducea,
\nSlugi la el navala da,
\nM\u00e2na pe d\u00e2rlogi punea,
\nPe spate mi-l neteza,
\nDe sea ca se sprijinea.
\nRosul nimic nu facea,
\nFar’ de numai c-astepta
\nCalaretul c\u00e2nd sarea,
\nS-atunci bine ca-i venea,
\nNuma-n tafturi se umfla
\nSi departe-l azv\u00e2rlea,
\nFierea-ntr-insul catranea,
\nMort pe js il asternea.
\nTr\u00e2nti o data, de doua,
\nTr\u00e2nti mare p\u00e2n’ la noua
\nC\u00e2nd… baba daca-si vedea,
\nMila ca i se facea,
\nLa Stefan-voda mergea
\nSi din gura mi-i zicea:
\n– D-alei, Doamne Stefan-voda,
\nCopil esti, Ori tot mai cresti?
\nNu-ti mai fereca oastea,
\nCa nimeni n-o-ncalica,
\nAfar’ numai de corbea!
\nEl singur l-o-ncalica,
\nSa v-arate umbletul
\nCum n-a mai vazut omul!
\nStefan-voda mi-auzea
\nSi din palme ca-mi batea,
\nPorunca la slugi dedea
\nCa s-aduca pe Corbea,
\nCa-l asteapta si curtea,
\nSi curtea si mireasa.
\nSlujitorii ca-mi pornea
\nSi pe Corbea ca-l scotea,
\nSi pe Corbea-l aducea
\nPe doua roate de plug,
\nCu lantusul pus la g\u00e2t
\nSi la piept petceluit
\nCu cinci litre de argint,
\nCum n-am mai vazut de c\u00e2nd sunt.
\nCorbea-n curte c\u00e2nd intra,
\nCocoane se spaim\u00e2nta,
\nBoierii cruce-si facea
\nDe ur\u00e2t ce mi-l vedea:
\nbarba
\n‘I bate genunchiul,
\nChica ii bate calc\u00e2iul;
\nBarba si mustatile
\n‘I-acopera m\u00e2inile;
\nGenele, Spr\u00e2ncenele
\n‘I-nfasoara bratele,
\nAtunci voda, de-l vedea,
\nCe din gura ca-i zicea?
\n– Corbeo, nu mai suspina
\nCa sosit si ziua ta:
\nCa azi mi te-om cununa,
\nCa sa joci la nunt ta.
\nPan’ s-o gati mireasa,
\nIa-ncaleca pe Rosul,
\nDe ne-arata umbletul,
\nCa ne-a secat sufletul.
\nDar Corbea ce-i raspundea
\nSi din gura ce-i zicea?
\n– Cum o vrea maria-ta,
\nDar sa-ncalic n-oi putea,
\nCa mi-e legata m\u00e2na;
\nIar d-ai frica c-oi scapa,
\nZi sa-mi lege
\nPe dreapta,
\nSa-mi dezlege
\nPe st\u00e2nga.
\nSi c\u00e2nd vorba-si ispravea,
\nStefan-voda poruncea
\nSi pe st\u00e2nga-i slobozea.
\nCxorbea, mare, ce facea?
\nIar la voda se-ntorcea
\nSi din gura mai zicea:
\n– Sa-ncalic, maria-ta,
\nTeama mi-e ca n-oi putea
\ncand pe Rosu-ncalicam,
\nM\u00e2inile catusi n-aveam,
\nNici eram petceluit
\nCu cinci litre de argint
\nDe la pipt si p\u00e2n’ la g\u00e2t.
\nStefan-voda, de-auzea,
\nStefan-voda poruncea,
\nPe toate le far\u00e2ma.
\n– Incalica! ii zicea.
\nCorbea, mare,-i raspundea:
\n– De ti-e frica c-oi scapa,
\nLeaga-mi, Doamne, pe dreapta,
\nDar sa-ncalic n-oi putea.
\nC\u00e2nd pe Rosu-ncalicam,
\nFrumusel ca ma tundeam:
\nRadeam Barba Voiniceste,
\nLasam Chica Haiduceste,
\nDar acum nu ma cunoaste
\nSi la mine nu se lasa!
\nStefan-voda ce facea?
\nStefan-voda poruncea
\nSi pe Corbea ca-l tundea
\nSi pe Corbea a-l radea,Ca cu minte judeca
\nCa tot l-asteapta teapa.
\nCorbea se mai inv\u00e2rtea,
\nCorbea pe Rosul privea
\nSi din gura ce zicea?
\n– Gata sunt, maria-ta,
\nDar stii, Doamne, au nu stii,
\nc\u00e2nd pe Rosu-ncalicam
\nCe fel de haine purtam?
\nPe Rosu, Doamne, puneam
\nAst cioltar, tot de argint,
\nLat si lung p\u00e2n’ la pam\u00e2nt,
\nS-asta perna tescuita,
\nCu pietre scumpe-mb\u00e2csita,
\nSi ma armam Soldateste,
\nSi ma-mbracam Chip domneste:
\nRosul ca ma cunostea,
\nRosu singur se pleca.
\nStefan-voda, d-auzea,
\nSi mai mult se-nfierb\u00e2nta,
\nSi mai mult la cal poftea.
\nHainele Ca-si dezbraca,
\nArmele ca mi-s scotea
\nSi lui corbea le-arunca.
\n– Ci-ncalica! ii zicea.
\ncorbea, mare, se plkeca,
\nCorbea, mare, le-mbraca.
\nDe Rosu s-apropria,
\nCruce mare ca-si facea
\nSi-n minte ca mi-si zicea!
\n“Multamesc lui Dumnezeu
\nSi de bine si de rau!
\nDe-nalic pe Rosul meu ,
\nAcu-mi scapa capul meu!”
\nEl la Rosu se ducea,
\nFrumusel ca-l netezea,
\nHaiduceste-i fluiera,
\nIar Rosu ca-i r\u00e2ncheza.
\nPicioru-n scara punea,
\nDar piciorul
\nNu-ncapea,
\nSi-atunci semnul
\nCa-i facea:
\nRosul, mare,-ngenunchea
\nP\u00e2na Corbea ‘Ncaica.
\nToata curtea se mira!
\nDar Corbea ce mai facea?
\nCatre voda se-ntorcea
\nSi din gura-i mai zicea:
\n– D-alei, Doamne Stefan-voda,
\nDe ti-e frica c-oi scapa,
\nZavoreste-ti Curtile
\nSi inchide-ti Portile,
\nDe la poarte cea mai mica
\nP\u00e2n’ la poarta cea mai mare,
\nFiindca Corbea e calare:
\nMai armeaza-ti Slugile
\nSi-ntareste-ti Strajile,
\nSa te lase grijile:
\nPune, Doamne, dorobanti,
\nMai marunti si mai inalti,
\nUnii Tot cu pusca Plina,
\nAltii Cu sabie’N m\u00e2na
\nSa dau Rosului drumul,
\nSa v-arate umbletul,
\nDe ti-e drag ca sufletul!
\nStefan-voda se-ntorcea,
\nCu boieri se sfatuia
\nSi boierii ce-i zicea?
\n– Dac-ai face, Doamne,-asa,
\nN-are pe unde scapa,
\nCa nu-i uciga-l crucea!
\nStefan-voda i-asculta
\nSi porunca poruncea:
\nStrejile Ca intarea,
\nPortile mi Ca incuia,
\nCurtile Ca zavora
\nSi cu mintea cugeta:
\n“N-are pe unde scapa,
\nCa nu-i Uciga-l crucea!”
\nIata Corbea ca-ncerca
\nIata Corbea ca-mi pornea.
\nDrumul Rosului c\u00e2nd da,
\nBrazda neagra revarsa;
\nC\u00e2nd cu Rosu-l fr\u00e2ncuia,
\nCu copita c\u00e2nd lovea
\nPietrele ca scapara,
\nBraza rosie varsa:
\nC\u00e2 e brazda plugului
\nAt\u00e2t e a Rosului!
\nOdata curtea-nv\u00e2rtea,
\nIar c\u00e2nd fu de-al doilea,
\nPrintre lume se baga:
\nDe ma-sa s-apropia
\nNimeni seama nu-i baga
\nIara daca s-apropia,
\nM\u00e2na pe a-sa punea
\nDe-a-ncalare-o arunca,
\nL\u00e2nga el c-o aseza.
\nSi-mi pornea, mare, pornea,
\nCurtea mare de-nv\u00e2rtea,
\nCurtea mare ocolea,
\nOcolea de-a doilea.
\nDar pe c\u00e2nd se inv\u00e2rtea,
\nOchii-si negri d-arunca,
\nZid d-a curmezis imi sta.
\nSi, c\u00e2nd bine ca-i venea,
\nUnde zidul’Nalt era,
\nPe Rosul Ca-l sprijinea,
\nPe Rosul ca-l repezea,
\nSi Rosul ca-mi sforaia,
\nDincolo de zid sarea
\nCu Corbea si cu ma-sa:
\nToata curtea-marmurea!
\nAtunci Corbea se oprea,
\nCu Stefan-voda vorbea
\nSi din gura-l judeca:
\n– D-alei, Doamne Stefan-voda,
\nCe ti-am fost eu vinovat
\nDe-n temnita m-ai bagat?
\nTelegari nu ti-am furat,
\nCocoana nu ti-am luat,
\nCopii nu ti-am pradat:
\nTu-ntemnita m-ai bagat
\nSi m-ai tinut nem\u00e2ncat,
\nNem\u00e2ncat, neadapat,
\nCa p-un mare vinovat,
\nSa stau cu serpoaicele
\nSi sa-mi c\u00e2nte broastele,
\nSa hranesc nap\u00e2rcile.
\nAcum, Doamne Stefan-voda,
\nAi oameni Ca sa-ndrazneasca
\nCu cai buni sa ma goneasca,
\nCa sa ma mai logodeasca
\nCu mireasa cea domneasca,
\nCu mireasa Carpena,
\nAdusa Din Slatina?
\nCum zicea Si cum vorbea,
\nPinteni Rosului ca da
\nSi, mare, daca-mi pleca
\nInc-o data-i mai zicea:
\n– Ram\u00e2i, Doamne, sanatos,
\nCa la bune m\u00e2ini ti-am fost!
\nIara voda-i raspundea:
\n– Nu este din vina ta,
\nCi mi-e chiar greseala mea.
\nUmbla, Corbeo, sanatos,
\nca un trandafir frumos,
\nCa la bune m\u00e2ini mi-ai fost!
\nSi c\u00e2nd Corbea se ducea,
\nCorbea, mare, tot zicea:
\n– D-alei, Doamne Stefan-voda,
\nD-o da bunul Dumnezeu
\nSa faca pe g\u00e2ndul meu,
\nStiu ca bine ti-ar mai fi
\nsi de mine-ai pomeni,
\nNumai eu sa mi te-apuc
\nDe vreo doi-trei pasi la c\u00e2mp!
\nCorbea, mare, ce-mi facea?
\nEl p-at\u00e2t nu se lasa:
\nLa temnita se ducea,
\nO oca de vin umplea,
\nPe vataf ca mi-l chema
\nSi din gura mi-i zicea:
\n– Poftim, vere, vin de bea,
\nCa si eu m-am inbatat,
\nFiindca voda m-a iertat!
\nVataful, c\u00e2nd auzea,
\nVataful se bucura:
\nOca din m\u00e2na-i lua
\nSi la gura c-o ducea.
\nO ducea, ori n-o ducea,
\nCa Corbea nu-l adasta:
\nM\u00e2na-n par ca mi-i punea,
\nCu gura mi-l judeca:
\n– Nu ti-a fost, mai, de pacat
\nCa de viu tu m-ai m\u00e2ncat?
\nDouazeci si sapte ai
\nStii cum ma mai chinuiai!
\nCum din gura-l judeca,
\nPalosul domnesc scotea;
\nSapte bucati il facea,
\nSi de par il apuca,
\nCapu-n temnita-i zv\u00e2rlea,
\nTrupu-afara ram\u00e2nea
\nSi la c\u00e2ini, mare, ca-l da,
\nIar din gura-i mai zicea:
\n– Mai vataf, minte sa tii
\nL-altul de hac sa nu vii
\nSi sa-nvete de la mine
\nCine-o mai face ca tine!
\nIar d-ai daca pornea
\nSi pe Rosu-ncalica,
\nTot la curte se-ntorcea:
\nDrept pe poarta ca intra,
\nCa nimeni nu-l astepta.
\nStefan-voda ce-mi facea?
\nCu boieri se sfatuia
\nSi la masa-i ospata.
\nCorbea, daca-mi ajungea,
\nDe pe cal descalica,
\nTocma-n casa ca-mi intra.
\nStefan-voda tremura,
\nBoierii incremenea.
\nDe frica ce le era,
\nEi la masa ca-l poftea.
\nDar Corbea ce mi-si facea?
\nEl la masa nu sedea’N pragul Usii se punea,
\nPalosul In m\u00e2ini ca lua,
\nM\u00e2necile-si sumetea,
\nPe boieri ca mi-i taia:
\nS\u00e2nge la glezne era.
\nApoi Corbea se scula,
\nIar pe Rosu-ncalica,
\nSi pe Rosu-l repezea,
\nS-apuca de mi-si mergea
\nTot \u00een \u021bar\u0103 ungureasc\u0103,
\nAcolo s\u0103 haiduceasc\u0103.
\nBoiera\u0219ii s\u0103-mi tr\u0103iasc\u0103,
\nPe l\u0103utar s\u0103-l cinsteasc\u0103,
\nC\u0103 boieri s-or pomeni
\nP\u00e2n\u0103 soare-n cer o fi!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
…balad\u0103 popular\u0103 culeas\u0103 de Gheorghe Dem Theodorescu Foicic\u0103 m\u0103r\u0103cine, Asculta\u021bi, boieri, la mine S\u0103 v\u0103 spun pe “Corbea” bine! Frunz\u0103 verde pelin\u021b\u0103, Zace-mi, zace \u00een temni\u021b\u0103, Pus de vod\u0103 Stef\u0103ni\u021b\u0103, … <\/p>\n